O a doua șansă pentru conducta Burgas – Alexandroupoli

Mobilizarea la nivel diplomatic și de afaceri pentru repunerea pe tapet a proiectului conductei petroliere Burgas-Alexandroupoli este în plină desfășurare, scrie Kathimerini, potrivit Rador.

Proiectul gândit în 1993 de consultantul Nikos Grigoriadis pentru transportul petrolului din Marea Caspică în Bulgaria și de acolo prin Burgas până în portul grecesc Alexandroupoli pentru a pleca apoi cu nave cisternă către piețele internaționale ocolind strâmtoarea Bosfor, ajunsese în 2007 la un pas de a fi implementat, dar a fost anulat trei ani mai tarziu prin retragerea unilaterală a Bulgariei care a invocat ca pretext motive de mediu. Acest proiect revine acum în atenție cu același traseu, dar cu un alt scop si cu o direcție inversată a fluxlui de petrol. Nu de la Burgas la Alexandroupoli, ci invers.

Portul grecesc Alexandroupoli, care se transformă într-un hub energetic, va primi petrol din surse din afara Rusiei și prin respectiva conductă va ajunge la Burgas pentru a fi direcționat de acolo către piețele din Balcani și din Europa de Est. Este vorba despre o conductă de capacitate mai mică, mai concret de 10 milioane de tone de petrol pe an față de cele 35-50 de milioane de tone preconizate inițial a fi trasportate pe an de la nord la sud. Conducta va urma până la un punct traseul conductei de gaze naturale IGB.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Bulgaria, care prin retragerea în 2011 din acordul interstatal cu Grecia și Rusia, pe care îl semnase în 2007, a dus la prăbușirea proiectului, este cea care, cel puțin la prima vedere, pare să preia conducerea în demersurile de revigorare a acestui proiect și pentru funcționarea lui cu flux inversat. Planul de revigorare a conductei de petrol Burgas-Alexandroupoli a fost anunțat public pentru prima dată pe 20 noiembrie de ministrul bulgar al Energiei, Rosen Hristov, la o conferință a Institutului pentru Energie în Europa de Sud-Est (IENE), la Atena. În 2024, expiră derogarea obținută de Bulgaria din partea UE pentru aprovizionarea cu petrol din Rusia, după ce a fost admis argumentul părții bulgare că rafinăria Lukoil Burgas a fost construită pentru a funcționa exclusiv cu țiței rusesc. În plus, faptul că Turcia a crescut de cinci ori taxele de tranzitare a Bosforului este un alt factor care obligă guvernul bulgar să găsească o soluție de aprovizionare viabilă din punct de vedere economic și compatibilă cu politica europeană de obținere a independenţei energetice față de Rusia.

Conducta Burgas-Alexandroupoli, conform declarațiilor lui Rosen Hristov în presa bulgară, este singura soluție pentru a asigura funcționarea pe termen lung a rafinăriei bulgare cu petrol ieftin.

Proiectul în noua sa formă, spre deosebire de planul inițial, pare să aibă sprijinul deplin al SUA și al UE, în contextul strategiei de obținere a independenţei totale față de combustibilii fosili rusești. Surse cunoscătoare ale discuțiilor purtate în forurile diplomatice apreciază că tocmai pentru că proiectul susține această politică va fi inclus în lista PCI, care deschide calea pentru asigurarea finanțării atât de la BERD, cât și de la BEI. Aceleași surse subliniază pentru Kathimerini dimensiunea geopolitică a proiectului, „ca o altă componentă a Coridorului Vertical al gazelor naturale care este completat astfel și prin transportul de petrol de la sud la nord”, o situație care duce la o afirmare a Greciei ca poartă de intrare, dar și ca hub de tranzit.

Această axă verticală va traversa Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Ucraina și Moldova, utilizând infrastructurile de gaze naturale existente, dar și pe cele nou-create pentru a aproviziona Europa Centrală și de Est cu GNL care va ajunge din diverse surse în Grecia, și anume la stația de la Revythoussa, la terminalul GNL de la Alexandroupoli care este deja în construcție, dar și la noile FSRU care sunt în faza de proiect.

Principala „verigă” a acestei axe verticale este conducta IGB care leagă Grecia de Bulgaria și care transportă gaze din sistemul TANAP – TAP către piața bulgară cu perspectiva de a transporta gaze și de la noua stație FSRU de la Alexandroupoli. De asemenea, se preconizează ca această axă să fie consolidată prin utilizarea conductei Trans Balkan (TBP), în prezent dezafectată, care timp de 30 de ani a transportat gaz rusesc prin Ucraina până în Europa de Sud-Est și care este pregătită acum pentru a funcționa cu flux inversat. Capacitatea conductei transbalcanice este de 17 miliarde de metri cubi de gaze, iar 7,5-8 miliarde din această capacitate vor putea fi acoperite cu gaze care vor fi transportate prin sistemul grecesc și prin Bulgaria până la Kiev și Budapesta. Piața din Macedonia de Nord va fi alimentată și cu gaze care vor ajunge în Grecia prin TAP sau prin terminalele GNL.

Atena și Bruxelles-ul, deranjate de acordul Bulgargaz – Botas

Decizia Bulgariei de a apela la Turcia pentru furnizarea de gaze naturale a provocat îngrijorare și disconfort în Grecia, dar și la Bruxelles, mai ales că este vorba de un angajament pe termen lung, de 13 ani.

La data de 2 ianuarie, compania de stat Bulgargaz a semnat un acord cu compania de stat turcă de gaze Botas, care asigură Bulgariei acces la terminalele GNL din Turcia, precum și la rețeaua de transport al gazelor naturale pentru furnizarea a 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Consumul total al Bulgariei se ridică la 3-3,5 miliarde de metri cubi, iar în 2022, 2-2,5 miliarde de metri cubi au fost acoperiți cu GNL de la stația Revythoussa din Grecia.

Bulgaria participă prin Bulgargaz și la noul terminal de la Alexandroupoli și a angajat cantități de 1 miliard de metri cubi de gaze, în timp ce se află în discuții cu partea elenă și cu acționarii FSRU Alexandroupoli pentru a participa și la proiectul unei a doua stații FSRU în aceeași zonă pentru scopuri strict de export. Mai concret, gazul care va ajunge la acest al doilea terminal va fi direcționat prin IGB către Bulgaria și de acolo către România și Ucraina.

Acest plan, potrivit unor specialiști care cunosc bine piața și geopolitica, este vulnerabilizat de acordul cu Turcia prin care Bulgaria își va acoperi mai mult de 1/3 din nevoile sale, în condițiile în care importă deja și 1 miliard de metri cubi gaze din Azerbaidjan. Unii vorbesc chiar despre un acord „asimetric” în relație cu Grecia, dar aceasta este o parte a îngrijorării pe care a provocat-o.

Un alt aspect îngrijorător vizează rolul pe care acordul turco-bulgar îl are în competiția energetică și geopolitică, întrucât experții geopolitici vorbesc despre ambițiile Rusiei de a face din Turcia un hub pentru aprovizionarea Europei, și anume de a livra către piața turcă petrol și gaze naturale ieftine care mai apoi vor ajunge în Europa ca fiind de proveniență turcească, ocolind astfel sancțiunile impuse Rusiei de către UE. Experții spun, de exemplu, că nu se poate verifica dacă gazul care urmează să fie furnizat către Bulgargaz de către compania Botas este GNL regazificat sau gaz rusesc.