O campanie inedită de spam vizează zeci de mii de români. Atacatorii trimit e-mailuri de șantaj prin care cer 1.200 de euro pentru a nu publica pretinse imagini compromițătoare

hackeri Pete Linforth atac cibernetic cybersecurity wirelles sursa foto: Pixabay/ Pete Linforth

O amplă campanie de e-mail-uri înșelătoare vizează victime din România. Scopul e acela de a determina oamenii să plătească sume de 1.200 de euro pentru ca atacatorii să nu publice imagini compromițătoare pe care pretind că le-ar deține cu cei șantajați. România e una dintre țintele predilecte pentru noul atac, avertizează specialiștii Bitfedender.

Cercetătorii în securitate informatică ai companiei au depistat o nouă modalitate prin care atacatorii au reîmpachetat o campanie amplă de mesaje de șantaj care păcălesc țintele că atacatorii ar avea acces la toate conturile și ar deține imagini compromițătoare despre activitatea lor online. De acestă dată, atacatorii se folosesc mailuri care par a fi răspunsuri trimise automat la corespondențe inițiate de către victimă, în speranța că acestea vor trece de filtrele de spam și vor ajunge în inbox-ul utilizatorilor.

Campania semnalată inițial în vară vizează acum mai ales țări din Europa de Est, în special România, Croația și Ungaria.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Încă din luna iulie, hackerii bombardează cât mai multe potențiale ținte cu mesaje înșelătoare în speranța că vor păcăli naivii să le cadă în plasă. Atacatorii se folosesc de pretextul unor breșe de securitate care ar fi expus conturile și parolele victimelor și susțin că ar fi cumpărat de la alți hackeri datele de acces pe care acestea le folosesc. Asta le-ar fi permis ulterior să instaleze diverse amenințări informatice pe sistemul compromis și, deci, să spioneze întreaga activitate online a celui șantajat, inclusiv să aibă înregistrări video și audio cu momente intime din viața personală a țintei.

Similar cu alte campanii de șantaj identificate de cercetătorii Bitdefender, victimele au termen de 48 de ore să plătească atacatorilor contravaloarea a 1.200 de euro în Bitcoin. Cei șantajați sunt sfătuiți de către atacatori să nu răspundă mesajului primit și să evite să contacteze poliția sau vreun furnizor de soluții de securitate informatică.

„Popularitatea în creștere a monedelor digitale în Europa de Est i-a împins pe hackeri să exploateze noi oportunități de atac. Descentralizarea criptomonedelor oferă oportunități excelente pentru infractorii cibernetici de a spăla bani proveniți din activități ilicite, inclusiv atacuri ransomware și tentative de șantaj. Cât timp amenințările informatice nu mai sunt legate de anumite regiuni geografice sau țări și în lipsa unei autorități centrale care să monitorizeze tranzacțiile și activitățile cripto, hackerii vor putea să continue tentativele de șantaj bazate pe criptomonede pe parcursul anului 2022 și după”, a declarat Adrian Miron, Cyber Threat Intelligence Lab Manager la Bitdefender.

Mai bine de jumătate dintre e-mailurile care targetează utilizatori din România provin de pe IP-uri locale.

Recomandări:

  • Rămâneți calm și analizați situația – chiar dacă mesajul primit conține una dintre parolele pe care le-ați folosit anterior, cel mai probabil aceasta a fost sustrasă de atacatori după o breșă de securitate a vreunui furnizor la care ați avut cont. Dacă atacatorul susține că dispozitivul folosit e deja infectat cu diverse amenințări informatice, întrebați-vă de ce ar avea nevoie de implicarea victimei pentru a-i transfera bani, cât timp hackerul ar putea face asta singur pentru că pretinde că deține controlul dispozitivului și, în consecință, ar putea compromite oricând conturile bancare online.
  • Actualizați la intervale regulate toate parolele folosite. Nu utilizați aceeași parolă la mai multe conturi.
  • Nu răspundeți la mesaje amenințătoare, mai ales celor care solicită plăți; raportați-le către autorități în cel mai scurt timp.
  • Instalați o soluție de securitate performantă pe toate dispozitivele folosite. O asemenea soluție va depista asemenea mesaje pe care le va marca drept spam.
  • Activați autentificarea în doi pași pentru fiecare cont, astfel încât să reduceți riscul spargerii parolelor și să vă asigurați un strat suplimentar de protecție pentru activitatea online.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: