Sursa foto: Facebook / RWEA - Asociatia Romana pentru Energie Eoliana
Aproximativ 16 comune din Dobrogea (Constanţa şi Tulcea) trebuie să restituie 100 de milioane de euro, bani încasaţi ca impozit pe clădiri, în perioada 2014-2019, de la companiile ce deţin parcuri eoliene, spune Mariana Gâju, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România – filiala Constanţa, informează Adevărul.
Deşi exista un cadru legal care a impus administraţiilor locale să încaseze acest impozit, judecătorii au stabilit că turbinele eoliene nu pot fi încadrate în categoria clădirilor. De asta, sumele încasate trebuie restituite companiilor.
„Este o problemă. Ne afectează. Noi am făcut ce ne-a cerut legea la vremea respectivă. Legislaţia nu a fost foarte limpede. Au scos castanele din foc cu mâna noastră. Acum urmează să ne execute”, spune Costel Armăşescu, primarul comunei Pantelimon. Comuna sa trebuie să restituie aproximativ 2,6 milioane de lei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Mădălina Neagu, primarul comunei Târguşor, a declarat pentru sursa citată că ei trebuie să restituie aproximativ 500.000 de lei. „Putem plăti doar eşalonat. Altfel punem lacătul pe primărie şi am plecat acasă”.
Comuna Fântânele este printre cele mai mici comune din judeţul Constanţa, dar are parcurile eoliene cele mai mari din Dobrogea. Aşa, o comunitate de aproximativ 1.500 de locuitori, a reuşit să realizeze investiţii în infrastructură cu bani de la bugetul local, fără să apeleze la bani europeni sau guvernamentali. Acum trebuie să returneze zeci de milioane de lei.
„Banii au fost investiţi în infrastructură: canalizări, asfaltări, trotuare şi altele. Am avut o discuţie cu un reprezentant local al parcului eolian şi spuneau că nu vor face presiuni pe noi. Va fi, probabil, o eşalonare. Noi am făcut adrese către Guvern pentru a interveni deoarece taxele respective nu au fost încasate abuziv, ci în baza Comisiei Fiscale – Ministerul de Finanţe”, spune primarul comunei Fântânele, Ioan Adrian Roşu.
De altfel, toţi primarii care sunt în această situaţie speră ca Guvernul să se implice şi să-i ajute pentru a nu avea conturile blocate şi a nu fi executaţi silit. Până la urmă, vina este la nivel guvernamental, nu local, spun edilii.
Ingka Investments, una dintre companiile care deţine parcuri eoliene în peste 110 comunităţi locale din România, are de recuperat aproximativ 13 milioane de lei. Compania a transmis că „obiectul acestor procese este rambursarea impozitelor colectate de autorităţile locale fără temei legal. Ne dorim să recuperăm doar valoarea curentă a acelor impozite care au fost colectate fără temei legal, si nu solicitam sume suplimentare, cum ar fi rata dobânzii la care am avea dreptul în conformitate cu legea.”
De asemenea, compania susţine că obiectivul lor este să stabilească un acord reciproc benefic pentru soluţionarea acestor datorii într-un mod în care „să-i afecteze pe cât de puţin posibil pe partenerii noştri. Acest lucru va implica găsirea soluţiilor optime, care se vor determina de la caz la caz. Am contactat deja comunităţile în cauză pentru a discuta despre potenţiale alternative. În orice caz, nu vom solicita plăţi imediate dacă comunitățile nu sunt pregătite să plătească.”
Context. Prin Decizia Comisiei Fiscale Centrale numărul 5/2014 (Guvernul Ponta), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice numărul 1.210/2014, a fost stabilit că „turnul de susţinere al turbinelor eoliene se încadrează în categoria clădirilor aşa cum sunt acestea definite la articolul 249 alin. (5) din Legea. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Potrivit acestor dispoziţii legale, turbinele eoliene reprezintă clădiri pentru care se percepe impozit deoarece: sunt construcţii situate deasupra solului, legea nu impune o anumită denumire sau folosinţă a acestor clădiri, servesc la adăpostirea de instalaţii, echipamente şi alte asemenea, elementele structurale de bază sunt pereţii şi acoperişul indiferent de materialele din care sunt construite. Aşa că, primăriile au încasat impozitele aferente timp de aproximativ cinci ani.
Doar că, în acest timp, companiile private cu afaceri în domeniu au solicitat instanţei să constate că turnurile de susţinere ale turbinelor eoliene nu se încadrează în categoria clădirilor, întrucât turnul turbinei nu întruneşte elementele de bază ale clădirii, respectiv nu are încăperi bine delimitate prin pereţi, şi nici acoperiş.
În anul 2017, Curtea de Apel Bucureşti dă dreptate companiilor private, apoi, sentinţa rămâne definitivă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2020. „Nu orice construcţie reprezintă o clădire în sens fiscal, elementele de bază ale unei clădiri în sens fiscal sunt pereţii, acoperişul şi încăperile ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse etc. Ori, rezultă că turbina eoliană este un echipament complex care transformă energia cinetică a vântului în energie electrică”, spun judecătorii.
Aşa a început un val de procese prin care companiile solicită instanţelor să oblige administraţiile locale să restituie sumele achitate în intervalul 2014-2019 ca impozit pe clădiri şi majorări, acolo unde e cazul.
Sursa foto: Facebook / RWEA – Asociatia Romana pentru Energie Eoliana