Economia României ar urma să crească cu 1,2% în 2024 și cu 2,6% anul viitor, a anunțat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), reducându-și proiecțiile din luna mai, scrie SeeNews.
„Creșterea economică a încetinit în mod neașteptat în 2024. PIB-ul a crescut cu 0,1% în al doilea trimestru, după o contracție de 0,4% în primul trimestru, frânat de o producție slabă atât în industria prelucrătoare, cât și în servicii”, a declarat OCDE în raportul său privind perspectivele economice pentru 2024 din decembrie.
„Conform estimării rapide, PIB-ul a stagnat în trimestrul al treilea. Se așteaptă ca seceta care a afectat producția agricolă în timpul verii să influențeze PIB-ul.”
Pentru 2026, creșterea economică a țării este estimată la 3,1%, conform raportului.
În raportul său Economic Outlook din mai 2024, OCDE proiectase creșterea produsului intern brut (PIB) al României la 2,8% în acest an și 3,1% în 2025.
Organizația estimează un șomaj în România de 5,5% în 2024, în scădere până la 5,4% în următorii doi ani. Condițiile de pe piața forței de muncă sunt considerate a rămâne stricte și se așteaptă ca deficitul de forță de muncă să persiste. Cu toate acestea, proiectele de infrastructură finanțate de UE vor sprijini creșterea investițiilor, care ar trebui să rămână solidă.
Consumul privat a devenit principalul motor al creșterii în acest an, stimulat de creșterile salariale și ale pensiilor, precum și de atenuarea presiunilor asupra prețurilor. Se preconizează că inflația va atinge o medie de 5,5% în 2024, înainte de a decelera la 3,9% anul viitor și apoi la 3% în 2026.
„Politica monetară urmează să rămână restrictivă până în 2025 pentru a readuce inflația la țintă. Cu toate acestea, dacă presiunile asupra costului forței de muncă persistă, inflația ar putea rămâne mai ridicată pentru mai mult timp. Consolidarea fiscală ar trebui să fie mai puternică pentru a sprijini politica monetară restrictivă în lupta împotriva inflației”, a precizat OCDE.
Conform raportului, deficitul bugetar ar trebui să fie echivalent cu 7,9% din PIB în acest an. Limitele privind cheltuielile guvernamentale și creșterea impozitelor ar trebui să contribuie la reducerea acestui deficit, conform raportului. Cu toate acestea, angajamentele în domeniul apărării și creșterea cheltuielilor cu pensiile și salariile din sectorul public vor spori cheltuielile. În ansamblu, se estimează că deficitul bugetar se va reduce într-o oarecare măsură la 7,5% în 2026.
În septembrie, guvernul României a aprobat o revizuire a planului bugetar pentru 2024, majorând ținta de deficit la 6,9% din PIB de la 5% inițial. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal al țării se așteaptă la un deficit bugetar de aproximativ 8%.
În iunie, Comisia Europeană a îndemnat România să își înăsprească politica fiscală și să își limiteze creșterea cheltuielilor nete pentru a reduce deficitul public general către valoarea de referință de 3% din PIB stabilită prin Pactul de stabilitate și creștere. România, care face obiectul procedurii UE de deficit bugetar excesiv din 2020, se angajase inițial să își alinieze deficitul bugetar la plafonul UE până în 2024. Cu toate acestea, în luna august, guvernul a propus un plan de reducere a deficitului la sub 3% din PIB pe o perioadă de șapte ani, invocând necesitățile de cofinanțare a investițiilor în cadrul PNRR.