sursa foto: Facebook/ FMI
Economiile din Europa Centrală îşi revin mai repede decât se preconiza din pandemia de coronavirus însă o lipsă cronică de muncitori, o problemă care exista încă dinaintea pandemiei, ar putea fi un obstacol pentru creşterea viitoare, transmite Reuters.
Criza de personal, provocată de mai mulţi ani de emigraţie în Occident şi un boom economic care împinge în sus salariile şi inflaţia, a determinat băncile centrale din Ungaria şi Cehia să semnaleze posibile majorări de dobândă.
Pe măsură ce investiţiile şi fondurile europene încep să intre în regiune, companiile din sectoarele manufacturier, tehnologia informaţiei şi construcţii se luptă pentru a atrage angajaţi.
Datele Eurostat arată că în luna aprilie ţările membre UE cu cea mai mică rată a şomajului au fost Polonia (3,1%), Cehia (3,4%) şi Ungaria (4,3%). În aceeaşi lună, ţările cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei au fost Polonia (5,1%) şi Ungaria.
În acest context, Banca Naţională a Ungariei a evocat o posibilă majorare a dobânzii de bază la reuniunea din 22 iunie, ceea ce ar face din Ungaria prima ţară din UE care va începe să înăsprească politica monetară. Separat, guvernatorul Băncii Centrale a Cehiei, Jiri Rusnok, a declarat recent că economia cehă nu are nevoie de un sprijin suplimentar din partea unei politici monetare relaxante, ceea ce sugerează că o majorare de dobândă ar putea fi posibilă la următoarea reuniune de politică monetară din 23 iunie.
Robert Keszte, directorul pentru Ungaria de la grupul Continental, spune că în cazul inginerilor, experţilor în software/IT şi tehnicienilor există un decalaj vizibil între ofertă şi cerere. „Cred că ne aşteaptă o perioadă dificilă. Odată cu redeschiderea economiei au explodat şi angajările companiilor. Mă aştept la o situaţie mult mai dificilă în a doua jumătate a lui 2021 faţă de 2020”, a spus Robert Keszte.
La rândul său, Gabor Toldi, director la firma de consultanţă în recrutare DTC Solution, spune că lipsa mâinii de lucru este una gravă în sectorul manufacturier precum şi pentru poziţiile de tip white-collar, iar companiile din estul Ungariei au început să importe mii de muncitori din Ucraina. „Un muncitor calificat poate câştiga acum un salariu brut de 500.000 de forinţi (1.753 de dolari) dar chiar şi aşa nu se compară cu un salariu de un milion de forinţi din Germania”, a spus Gabor Toldi, adăugând că economia germană continuă să atragă muncitori din Ungaria.
Companiile presate să găsească muncitori au început să majoreze rapid salariile, după mai mulţi ani în care salariile au înregistrat creşteri de două cifre. În luna martie, salariul brut din Ungaria a crescut cu 9,2%, în timp ce în Polonia salariile în sectorul corporate au crescut cu 9,9% în aprilie.
„Încercăm să ajustăm salariile la piaţa muncii. Avem un deficit de muncitori şi este foarte greu pentru noi să găsim muncitori”, spune Ryszard Florek, directorul producătorului polonez de ferestre Fakro. Potrivit lui Florek, în mod inevitabil angajatorii vor trebui să plătească salarii mai mari şi în acest context se pune întrebarea dacă costurile salariale vor fi trecute pe seama preţurilor sau muncitorii vor fi înlocuiţi cu roboţii. „Companiile care au posibilităţi de automatizare cu siguranţă vor face acest lucru”, a spus Ryszard Florek.