Foto: Pexels.com
România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, însă în prezent eforturile Guvernului „se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”, se arată în proiectul de convergență 2022-2025, memorandum discutat miercuri de Guvern în ședință.
Nici anul trecut, în Guvernul Cîțu, România nu și-a mai propus o țintă pentru aderarea la zona euro, tot din cauza pandemiei. „România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, în continuare eforturile Guvernului se concentrează pe minimizarea efectelor sociale și economice negative ale pandemiei”, menționa Executivul, anul trecut, în Programul de convergență 2021-2024.
România a făcut pași înainte și înapoi în diferite faze ale procesului de aderare în ultimii 14 ani de când a devenit stat membru al UE, conturând planuri și stabilind numeroase termene pentru aderarea la zona euro. Însă țara noastră rămână în urmă în ceea ce privește pregătirea de a adopta moneda unică. România a stabilit anterior anul 2024 ca termen limită pentru aderarea la zona euro, dar șansele ca acest lucru să se întâmple sunt zero în acest moment.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ținta de aderare la zona euro a fost amânată de atâtea ori de către România, că țara noastră a ajuns să nu mai îndeplinească cea mai mare parte din criteriile necesare pentru aderare. România nu mai îndeplinește niciunul dintre criteriile nominale necesare trecerii la moneda euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung, conform celui mai recent raport de convergență realizat de Comisia Europeană, în 2020.
Între timp, anul trecut, Bulgaria și Croația au fost admise în Mecanismul cursului de schimb (ERM II), primul pas în aderarea la euro, în care statele trebuie să stea, în mod obligatoriu, doi ani înainte de adoptarea monedei euro. Croația este pe cale să adopte euro până în 2023, atâta timp cât îndeplinește criteriile stabilite de Comisia Europeană, spunea anul trecut Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.
Românii sunt în fruntea topului favorabilității monedei euro, 75% dintre ei dorind trecerea la euro, față de 63% anul trecut.
Potrivit Eurobarometrului Flash, românii sunt urmați de alte națiuni din estul și centrul Europei, 69% dintre maghiari, 61% dintre croați și 54% dintre bulgari fiind în favoarea monedei unice.
Sondajul a fost realizat în cele șapte state membre care nu au adoptat moneda unică: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia.
„În cele șapte țări, 57% sunt în favoarea introducerii monedei euro, în timp ce 40% sunt împotrivă. Există o mare variație la nivel de țară: trei sferturi sunt în favoarea introducerii euro în România, dar în Cehia și Suedia, majoritatea respondenților sunt împotriva ideii introducerii monedei euro”, subliniază sondajul.
În timp ce românii conduc în privința favorabilității față de euro, ei sunt, de asemenea, foarte conștienți de nepregătirea lor fiscală, 69% din populație spunând că țara lor nu este pregătită să adere la zona euro.