Olaf Scholz critică politica energetică a Angelei Merkel, dar anunță că Germania va depăși iarna ”cu bravură și curaj” în ciuda penuriei de combustibil

Germania va “depăşi” iarna “cu curaj şi bravură” în pofida riscurilor de penurii, a asigurat miercuri cancelarul Olaf Scholz, exprimându-se critic la adresa politicii energetice a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a predecesoarei sale Angela Merkel, potrivit AFP.

“Suntem într-o situaţie în care putem spune că vom depăşi această iarnă în pofida tuturor tensiunilor, cu pregătirile pe care le-am făcut, ceea ce nimeni nu ar fi putut garanta în urmă cu trei, patru, cinci luni”, a spus cancelarul în faţa Bundestagului, care a început miercuri examinarea proiectului de buget pe anul 2023.

“Suntem astăzi în măsură să abordăm această iarnă cu curaj şi bravură şi să facem astfel ca ţara noastră să iasă cu bine din ea”, a continuat cancelarul german, provenit din Partidul Social-Democrat (SPD).

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Succesorul Angelei Merkel s-a declarat de asemenea “convins că Germania este în măsură să se angajeze pe calea viitorului”, afirmând că a luat “decizii de mare impact, mai importante decât cele luate în cursul ultimelor decenii”.

Aceste decizii vor da rezultate, a asigurat el, citând în special numeroasele proiecte de terminale de importare a gazului natural lichefiat (GNL).

De altfel, nivelurile de stocare a gazului “sunt peste 85%, ceea ce este net mai ridicat decât în perioada similară din anul trecut”, a subliniat fostul primar al Hamburgului, exprimându-şi satisfacţia faţă de acordurile referitoare la gaze încheiate cu Franţa, Ţările de Jos şi Belgia.

Pe un ton ofensiv, Scholz a criticat politica energetică a conservatorilor de la CDU-CSU, prea dependentă de gazele importate din Rusia.

Uniunea conservatoare, la putere între 2005 şi 2021, este “responsabilă în întregime de faptul că Germania a luat decizii de renunţare la cărbune şi la energia nucleară, fără să fi avut vreodată forţa de a se angaja în ceva” şi nici de a se angaja în “dezvoltarea energiilor regenerabile”.

“Ei au dus lupte defensive împotriva fiecărei eoliene şi fiecare luptă defensivă din aceşti ultimi ani afectează Germania”, a denunţat Scholz, fost ministrul al finanţelor şi vice-cancelar în ultimul guvern de coaliţie condus de Angela Merkel.

Scholz, a cărui cotă de popularitate este în scădere în sondaje, şi-a acuzat oponenţii că, atunci când erau la putere, ar fi “trişat” şi ar “fi ascuns adevărul ştiind că noi aveam nevoie de o creştere a producţiei de electricitate de la 600 la 800 de terawaţi până la sfârşitul deceniului”.

“Este un lucru bun ca voi să fiţi în opoziţie pentru ca noi să putem moderniza industria, pentru ca noi să rămânem competitivi şi ca noi să nu ne mai derobăm de problemele acestei ţări”, a afirmat Scholz, adresându-se preşedintelui CDU, Friedrich Merz.

Drept răspuns, acesta a calificat drept “nebunie” decizia lui Scholz de a nu autoriza prelungirea funcţionării centralelor nucleare rămase în ţară, potrivit DPA.

Adresându-i-se direct lui Scholz în timpul dezbaterii din Bundestag, Merz a strigat: “Opriţi această nebunie!”

Scholz şi ministrul german al economiei, Robert Habeck, din Partidul Verzilor, vor să menţină în standby două din ultimele trei centrale din Germania în loc să le acorde o prelungire a duratei de viaţă, aşa cum au cerut unii din opoziţie şi din coaliţia de guvernământ.

Scholz a replicat că Merz seamănă discordie.

“Cei care vorbesc despre divizare pun în pericol coeziunea în această ţară, iar acesta este cel mai rău lucru care se poate face în prezent”, a declarat Scholz în faţa parlamentului, conform DPA.

sursa: Agerpres.ro