Organizația Greenpeace, campanie pe toate planurile împotriva producției de gaze în Marea Neagră: procese, proteste și conferințe / Proiectele offshore sunt vitale pentru scăderea dependenței de energia din Rusia

Organizația de mediu Greenpeace România, filiala locală a ONG-ului global, duce o campanie împotriva proiectului Neptun Deep de producție a gazelor în Marea Neagră. Proiectul e derulat de OMV Petrom (capital majoritar austriac) și Romgaz (capital de stat) și e în faza de autorizare. Greenpeace România utilizează toate mijloacele activismului: procese în justiție, proteste, lansare de studii și conferințe.

Campania Greenpeace a început în 2023, când cele două companii au și anunțat decizia finală de investiție în proiectul din Marea Neagră. Cele două direcții de atac ale Greenpeace sunt: amenințarea speciilor vulnerabile din Marea Neagră (caii de mare, steluțele de mare și delfinii) și intensificarea efectelor schimbărilor climatice. Statul român, prin instituțiile sale, și cele două companii au respins acuzațiile și criticile. Campania Greenpeace nu vizează și compania americană Black Sea Oil and Gas, care a început deja producția de gaze în Marea Neagră printr-un proiect similar cu Neptun Deep.

• Proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră are ca scop creșterea producției interne de gaze pe fondul încercării României și UE de a scăpa de dependența de gazele din Rusia, utilizate ca instrument politic de regimul de la Kremlin. Proiectul Neptun Deep a fost întârziat aproape un deceniu din cauza neînțelegerilor dintre companiile implicate și statul român în privința regimului fiscal. Din cauza amânărilor provocate de regimul PSD condus de Liviu Dragnea, compania americană Exxon Mobil s-a retras din proiect, fiind înlocuită de compania de stat Romgaz.

România a închis majoritatea minelor de cărbune pentru a reduce impactul asupra mediului și folosește gazele naturale ca etapă în drumul spre neutralitatea climatică.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cea mai recentă acțiune Greenpeace împotriva proiectului și a companiilor care îl derulează s-a înregistrat pe 29 februarie, când organizația a publicat imagini de la o sondă OMV Petrom mai veche, aflată în apele de mică adâncime din Marea Neagră. Sub titlul ”Pericol pe o platformă OMV Petrom din Marea Neagră”, Greenpeace a prezentat mai multe fotografii cu Platforma 7 a OMV Petrom din Marea Neagră, despre care a scris că ”prezintă un grad ridicat de coroziune și uzură”. Greenpeace a atribuit fotografiile unei ”surse anonime”.

„Cum poate OMV Petrom să implementeze în siguranță noua exploatare Neptun Deep în condițiile în care platformele lor existente arată așa? OMV spune că are cele mai înalte standarde de siguranță din industrie, dar subestimează și ignoră impactul negativ al unui potențial accident la această platformă. Cerem explicații imediate autorităților responsabile pentru avizarea și supravegherea acestei platforme, care reprezintă un pericol pentru siguranța personalului, a habitatelor și a speciilor din Marea Neagră și Delta Dunării”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii, Greenpeace România.

În replică, reprezentanții OMV Petrom au transmis într-un punct de vedere că ”fotografiile distribuite în presă ilustrează stratul superficial al infrastructurii metalice expus factorilor de mediu marin (apa sărată). Subliniem că structura de bază nu este afectată. Mai mult decât atât, unele dintre fotografiile distribuite ilustrează lucrările deja executate de protecție anticorozivă. Acestea sunt parte dintr-un program extins de modernizare, în care am investit 150 de milioane de euro în ultimii 4 ani. Confirmăm că în prezent se desfășoară inspecția periodică și activități de mentenanță. Se estimează că lucrările aflate în curs vor fi finalizate începând cu luna aprilie”.

Acțiune în justiție

În februarie 2024, Greenpeace România a anunțat că a dat în judecată autoritățile și companiile OMV Petrom și Romgaz pentru presupuse nereguli grave în procesul de aprobare a proiectului urbanistic zonal (PUZ) dedicat proiectului de exploatare a gazelor din perimetrul Neptun Deep, potrivit unui comunicat. Greenpeace susține că Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a emis avizul de mediu cu încălcarea prevederilor legale.

Procesul a fost înregistrat la Tribunalul București, dar magistrații nu au dat încă termen, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Conferință și studiu împotriva exploatării gazelor din Marea Neagră

Greenpeace și Bankwatch România, o altă organizație de mediu, organizează miercuri, 6 martie, o conferință în care vor prezenta un studiu critic la adresa proiectului Neptun Deep. Evenimentul „Amprenta de carbon Neptun Deep – între vis și realitate”.

Evenimentul va fi moderat de Teodora Tompea, prezentatoare de știri la Digi24.

Proteste organizate la Marea Neagră și în București

În 15 septembrie, Greenpeace a organizat la București Marșul pentru Oprirea Combustibililor Fosili. La protestul împotriva producției de gaze din Marea Neagră au participat circa 100 de oameni, potrivit Europa Liberă.

Greenpeace România a organizat și proteste la nivel local și central împotriva proiectului de la Marea Neagră. În 31 octombrie, o echipă de activiști a mers la Costinești pentru un protest local. Ei au marcat cu un X galben locul în care conducta din mare va intra pe uscat și au afișat mesaje împotriva companiilor OMV și Romgaz. Imaginile publicate de organizație arată circa 10 activiști la acest eveniment.

Petiție anti-Neptun Deep

Greenpeace a lansat în 2023 și o petiție împotriva producției de gaze din Marea Neagră. Petiția e semnată de 8080 persoane.

Context. Producția de gaze din proiectul Neptun Deep ar urma să înceapă în 2027, dacă toți pașii pregătitori sunt respectați. Neptun Deep este cel mai mare zăcământ din țară, ceea ce ar conferi independență totală României în privința gazelor naturale, precum și capacitatea de a exporta în țări vulnerabile sau dependente de gazele ruse precum Republica Moldova, Ungaria și Austria.

Cele două companii precizează că vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Companiile estimează, astfel, că România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE.

OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participație de 50% în proiect.

Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Platforma își generează propria energie electrică.

Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra are o suprafața de 7.500 km2 și se afla la o distanta de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse intre 100 și 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerata în 2008 și a inclus doua campanii de achiziție 3D și doua campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.