Organizația Greenpeace, campanie pe toate planurile împotriva producției de gaze în Marea Neagră: procese, proteste și conferințe / Proiectele offshore sunt vitale pentru scăderea dependenței de energia din Rusia

Organizația de mediu Greenpeace România, filiala locală a ONG-ului global, duce o campanie împotriva proiectului Neptun Deep de producție a gazelor în Marea Neagră. Proiectul e derulat de OMV Petrom (capital majoritar austriac) și Romgaz (capital de stat) și e în faza de autorizare. Greenpeace România utilizează toate mijloacele activismului: procese în justiție, proteste, lansare de studii și conferințe.

Campania Greenpeace a început în 2023, când cele două companii au și anunțat decizia finală de investiție în proiectul din Marea Neagră. Cele două direcții de atac ale Greenpeace sunt: amenințarea speciilor vulnerabile din Marea Neagră (caii de mare, steluțele de mare și delfinii) și intensificarea efectelor schimbărilor climatice. Statul român, prin instituțiile sale, și cele două companii au respins acuzațiile și criticile. Campania Greenpeace nu vizează și compania americană Black Sea Oil and Gas, care a început deja producția de gaze în Marea Neagră printr-un proiect similar cu Neptun Deep.

• Proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră are ca scop creșterea producției interne de gaze pe fondul încercării României și UE de a scăpa de dependența de gazele din Rusia, utilizate ca instrument politic de regimul de la Kremlin. Proiectul Neptun Deep a fost întârziat aproape un deceniu din cauza neînțelegerilor dintre companiile implicate și statul român în privința regimului fiscal. Din cauza amânărilor provocate de regimul PSD condus de Liviu Dragnea, compania americană Exxon Mobil s-a retras din proiect, fiind înlocuită de compania de stat Romgaz.

România a închis majoritatea minelor de cărbune pentru a reduce impactul asupra mediului și folosește gazele naturale ca etapă în drumul spre neutralitatea climatică.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Cea mai recentă acțiune Greenpeace împotriva proiectului și a companiilor care îl derulează s-a înregistrat pe 29 februarie, când organizația a publicat imagini de la o sondă OMV Petrom mai veche, aflată în apele de mică adâncime din Marea Neagră. Sub titlul ”Pericol pe o platformă OMV Petrom din Marea Neagră”, Greenpeace a prezentat mai multe fotografii cu Platforma 7 a OMV Petrom din Marea Neagră, despre care a scris că ”prezintă un grad ridicat de coroziune și uzură”. Greenpeace a atribuit fotografiile unei ”surse anonime”.

„Cum poate OMV Petrom să implementeze în siguranță noua exploatare Neptun Deep în condițiile în care platformele lor existente arată așa? OMV spune că are cele mai înalte standarde de siguranță din industrie, dar subestimează și ignoră impactul negativ al unui potențial accident la această platformă. Cerem explicații imediate autorităților responsabile pentru avizarea și supravegherea acestei platforme, care reprezintă un pericol pentru siguranța personalului, a habitatelor și a speciilor din Marea Neagră și Delta Dunării”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii, Greenpeace România.

În replică, reprezentanții OMV Petrom au transmis într-un punct de vedere că ”fotografiile distribuite în presă ilustrează stratul superficial al infrastructurii metalice expus factorilor de mediu marin (apa sărată). Subliniem că structura de bază nu este afectată. Mai mult decât atât, unele dintre fotografiile distribuite ilustrează lucrările deja executate de protecție anticorozivă. Acestea sunt parte dintr-un program extins de modernizare, în care am investit 150 de milioane de euro în ultimii 4 ani. Confirmăm că în prezent se desfășoară inspecția periodică și activități de mentenanță. Se estimează că lucrările aflate în curs vor fi finalizate începând cu luna aprilie”.

Acțiune în justiție

În februarie 2024, Greenpeace România a anunțat că a dat în judecată autoritățile și companiile OMV Petrom și Romgaz pentru presupuse nereguli grave în procesul de aprobare a proiectului urbanistic zonal (PUZ) dedicat proiectului de exploatare a gazelor din perimetrul Neptun Deep, potrivit unui comunicat. Greenpeace susține că Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a emis avizul de mediu cu încălcarea prevederilor legale.

Procesul a fost înregistrat la Tribunalul București, dar magistrații nu au dat încă termen, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Conferință și studiu împotriva exploatării gazelor din Marea Neagră

Greenpeace și Bankwatch România, o altă organizație de mediu, organizează miercuri, 6 martie, o conferință în care vor prezenta un studiu critic la adresa proiectului Neptun Deep. Evenimentul „Amprenta de carbon Neptun Deep – între vis și realitate”.

Evenimentul va fi moderat de Teodora Tompea, prezentatoare de știri la Digi24.

Proteste organizate la Marea Neagră și în București

În 15 septembrie, Greenpeace a organizat la București Marșul pentru Oprirea Combustibililor Fosili. La protestul împotriva producției de gaze din Marea Neagră au participat circa 100 de oameni, potrivit Europa Liberă.

Greenpeace România a organizat și proteste la nivel local și central împotriva proiectului de la Marea Neagră. În 31 octombrie, o echipă de activiști a mers la Costinești pentru un protest local. Ei au marcat cu un X galben locul în care conducta din mare va intra pe uscat și au afișat mesaje împotriva companiilor OMV și Romgaz. Imaginile publicate de organizație arată circa 10 activiști la acest eveniment.

Petiție anti-Neptun Deep

Greenpeace a lansat în 2023 și o petiție împotriva producției de gaze din Marea Neagră. Petiția e semnată de 8080 persoane.

Context. Producția de gaze din proiectul Neptun Deep ar urma să înceapă în 2027, dacă toți pașii pregătitori sunt respectați. Neptun Deep este cel mai mare zăcământ din țară, ceea ce ar conferi independență totală României în privința gazelor naturale, precum și capacitatea de a exporta în țări vulnerabile sau dependente de gazele ruse precum Republica Moldova, Ungaria și Austria.

Cele două companii precizează că vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Companiile estimează, astfel, că România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE.

OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participație de 50% în proiect.

Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Platforma își generează propria energie electrică.

Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra are o suprafața de 7.500 km2 și se afla la o distanta de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse intre 100 și 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerata în 2008 și a inclus doua campanii de achiziție 3D și doua campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.