Organizaţia Internaţională a Muncii: Peste 100 de milioane de muncitori au ajuns în sărăcie, în timpul pandemiei COVID-19

Peste 100 de milioane de muncitori au ajuns în sărăcie, în timpul pandemiei COVID-19, relevă miercuri, în raportul său anual, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), relatează AFP. Efectele pandemiei au adus reduceri ale orelor de muncă şi desfiinţarea de posturi, iar ocuparea forţei de muncă urmează să atingă nivelul dinaintea pandemiei abia în 2023, se arată în raportul citat de News.ro.

La sfârşitul lui 2021, în lume urmează să se înregistreze cu 75 de milioane de locuri de muncă mai puţine decât dacă pandemia nu ar fi avut loc, spun reprezentanții OIM. La sfârşitul lui 2022, aceste pierderi nu vor fi recuperate, când urmează să se înregistreze cu 23 de milioane de locuri de muncă mai puţine decât dacă nu ar fi avut loc pandemia covid-19, care a ucis deja pste 3,5 milioane de oameni.

”Revenirea după COVID-19 nu este doar o problemă de sănătate”, subliniază diectorul OIM Guy Ryder, care insistă că ”va trebui să depăşim de asemenea pagubele dure cauzate economiilor şi societăţilor”. ”Fără un efort deliberat în vederea unei accelerări a creării unor locuri de muncă bune şi unei susţineri a membrilor celor mai vulnerabili ai societăţii şi a relansării în sectoarele economice cele mai afectate, efectele pandemiei ar putea să se facă resimţite timp de ani de zile, sub forma unor pierderi umane şi economice şi a unei sărăcii şi inegalităţi şi mai mari”, preconizează el.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

OIM arată în raport că aproximativ 205 milioane de persoane ar urma să rămână fără loc de muncă în 2022, mai multe decât cele 187 de milioane din 2019. Însă aceste statistici oficiale ascund o realitate mult mai sumbră, deoarece numărul orelor muncite s-a prăbuşit. În 2020, 8,8% din totalul orelor muncite au dispărut faţă de ultimul trimestru din 2019 – echivalentul a 255 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă. În pofida unei relansări economice în anumite zone ale lumii, la sfârşitul anului urmează să se înregistreze cu echivalentul a 100 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă mai puţin. ”Acest deficit de locuri de muncă şi de ore de muncă se adaugă nivelului mare al şomajului, subocupării forţei de muncă şi condiţiilor rele de muncă” care prevalau înaintea crizeisanitare.

În pofida faptului că situaţia locurilor de muncă urmează să se îmbunătăţească ușor în al doilea semestru al acestui an, relansarea urmează să fie inegală din cauza prăpastiei care desparte nivelul vaccinării în ţările bogate şi în cele sărace. Ţările emergente şi în curs de dezvoltare urmează să se confrunte, din această cauză, cu dificultăţi în implementarea unor planuri de relansare.

Locuri de muncă în scădere şi ore muncite mai puţine se traduc mecanic într-o creştere a sărăciei. În comparaţie cu 2019, 108 milioane de muncitori au căzut în categoriile sărace sau foarte sărace, ceea ce înseamnă că gospodăriile care depind de ei sunt nevoite să trăiască cu mai puţin de 3,2 dolari pe zi.

Pandemia COVID-19 a şters cinci ani de progrese, notează OIM.

Consecinţele pandemiei COVID-19 asupra celor două miliarde de oameni care munesc la negru au fost catastrofale, dar şi asupra femeilor, care au părăsit piaţa muncii în masă – inclusiv în ţările bogate -, pentru a se ocupa de copii, privaţi de şcoală. Acest fenomen face OIM să se teamă de o revenire la o ”retradiţionalizare” a rolului genurilor. ”Nu va exista o relansare adevărată dacă nu reapar locuri de muncă bune”, avertizează Guy Ryder.