Organizaţia Internaţională a Muncii: Peste 100 de milioane de muncitori au ajuns în sărăcie, în timpul pandemiei COVID-19

Peste 100 de milioane de muncitori au ajuns în sărăcie, în timpul pandemiei COVID-19, relevă miercuri, în raportul său anual, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), relatează AFP. Efectele pandemiei au adus reduceri ale orelor de muncă şi desfiinţarea de posturi, iar ocuparea forţei de muncă urmează să atingă nivelul dinaintea pandemiei abia în 2023, se arată în raportul citat de News.ro.

La sfârşitul lui 2021, în lume urmează să se înregistreze cu 75 de milioane de locuri de muncă mai puţine decât dacă pandemia nu ar fi avut loc, spun reprezentanții OIM. La sfârşitul lui 2022, aceste pierderi nu vor fi recuperate, când urmează să se înregistreze cu 23 de milioane de locuri de muncă mai puţine decât dacă nu ar fi avut loc pandemia covid-19, care a ucis deja pste 3,5 milioane de oameni.

”Revenirea după COVID-19 nu este doar o problemă de sănătate”, subliniază diectorul OIM Guy Ryder, care insistă că ”va trebui să depăşim de asemenea pagubele dure cauzate economiilor şi societăţilor”. ”Fără un efort deliberat în vederea unei accelerări a creării unor locuri de muncă bune şi unei susţineri a membrilor celor mai vulnerabili ai societăţii şi a relansării în sectoarele economice cele mai afectate, efectele pandemiei ar putea să se facă resimţite timp de ani de zile, sub forma unor pierderi umane şi economice şi a unei sărăcii şi inegalităţi şi mai mari”, preconizează el.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OIM arată în raport că aproximativ 205 milioane de persoane ar urma să rămână fără loc de muncă în 2022, mai multe decât cele 187 de milioane din 2019. Însă aceste statistici oficiale ascund o realitate mult mai sumbră, deoarece numărul orelor muncite s-a prăbuşit. În 2020, 8,8% din totalul orelor muncite au dispărut faţă de ultimul trimestru din 2019 – echivalentul a 255 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă. În pofida unei relansări economice în anumite zone ale lumii, la sfârşitul anului urmează să se înregistreze cu echivalentul a 100 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă mai puţin. ”Acest deficit de locuri de muncă şi de ore de muncă se adaugă nivelului mare al şomajului, subocupării forţei de muncă şi condiţiilor rele de muncă” care prevalau înaintea crizeisanitare.

În pofida faptului că situaţia locurilor de muncă urmează să se îmbunătăţească ușor în al doilea semestru al acestui an, relansarea urmează să fie inegală din cauza prăpastiei care desparte nivelul vaccinării în ţările bogate şi în cele sărace. Ţările emergente şi în curs de dezvoltare urmează să se confrunte, din această cauză, cu dificultăţi în implementarea unor planuri de relansare.

Locuri de muncă în scădere şi ore muncite mai puţine se traduc mecanic într-o creştere a sărăciei. În comparaţie cu 2019, 108 milioane de muncitori au căzut în categoriile sărace sau foarte sărace, ceea ce înseamnă că gospodăriile care depind de ei sunt nevoite să trăiască cu mai puţin de 3,2 dolari pe zi.

Pandemia COVID-19 a şters cinci ani de progrese, notează OIM.

Consecinţele pandemiei COVID-19 asupra celor două miliarde de oameni care munesc la negru au fost catastrofale, dar şi asupra femeilor, care au părăsit piaţa muncii în masă – inclusiv în ţările bogate -, pentru a se ocupa de copii, privaţi de şcoală. Acest fenomen face OIM să se teamă de o revenire la o ”retradiţionalizare” a rolului genurilor. ”Nu va exista o relansare adevărată dacă nu reapar locuri de muncă bune”, avertizează Guy Ryder.