Partidele de extremă dreaptă şi extremă stângă din Germania se pot aştepta să obţină mai multe voturi la alegerile generale de anul viitor, din simplul motiv al inflaţiei ridicate şi situaţiei economice dificile, arată un nou studiu publicat miercuri, transmite DPA, conform Agerpres.
Inflaţia şi creşterea economică au deviat semnificativ faţă de aşteptări în ultimii trei ani, susţine Jonathan Federle, cercetător la Institutul de economie mondială de la Kiel (IfW).
“Per total, sprijinul pentru partidele radicale de la stânga şi de la dreapta este posibil să crească cu două puncte procentuale, ca rezultat”, susţine Jonathan Federle, coautor al unui studiu care a analizat 365 de alegeri din 18 ţări industrializate între 1948 şi 2023.
Concluzia studiului este că un şoc inflaţionist de 10 puncte procentuale într-o perioadă legislativă, cumulat cu o creştere sub medie a salariilor reale, duce la un avans cu 2,8 puncte procentuale a ponderii voturilor pentru partidele populiste şi extremiste la următoarele alegeri.
Modificările neaşteptate ale Produsului Intern Brut duc, de asemenea, la creşterea popularităţii partidelor radicale.
În sens invers, surprizele pozitive reduc popularitatea partidelor radicale. Dacă creşterea economică este cu un punct procentual peste ceea ce se aşteaptă, ponderea voturilor pentru partidele radicale scade cu aproximativ 0,25 puncte procentuale.
Creşterile salariale au şi ele un efect de diminuare a voturilor pentru partidele radicale. Dacă aceste creşteri salariale contracarează şocul inflaţionist, voturile pentru partidele de extremă dreapta şi stânga cresc cu doar 1,3 puncte procentuale.
Aceste rezultate se aplică numai perioadelor de inflaţie ridicată neaşteptată, precum criza petrolieră din anii 1970 şi şocul de preţuri apărut după pandemia de Covid-19.
Aceasta situaţie explică, parţial, popularitatea lui Donald Trump în SUA, precum şi avansul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi a stângii populiste Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), susţine Jonathan Federle.