Prima conferință de presă a lui Ilie Bolojan în calitate de prim-ministru, la Palatul Victoria. Foto: InquamPhotos / Octav Ganea
Guvernul propune creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și în domeniul Justiției, iar valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net. Măsurile au fost anunțate de premierul Ilie Bolojan, care a vorbit azi pe tema reformei pensiilor speciale, într-o conferință de presă.
Principalele declarații ale premierului:
-
Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații.
-
Avem reținute peste 800 de milioane euro pentru trei clauze neîndeplinite din ultima cerere depusă, dintre care peste 230 mil euro sumele reținute până la rezolvarea acestei soluții.
- Avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii.
- Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante. Unul care ține de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii. Apare o nedreptate socială.
- Este foarte important pentru România să avem un sistem de justiție funcțional, de încredere, eficient și independent.
- Una dintre probleme: pensiile magistraților.
- Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și timp de trei luni de zile am semnat pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi din magistrații din România ies la pensie la 47-49 de ani, o vârstă a maturității profesionale. E o problemă de calitate și de sustenabilitate. Nu mai avem oameni care înlocuiască oamenii experimentați din sistemele publice. Generațiile care vin sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie.
- Avem o criză a forței de muncă, pe care cei din sectorul privat o resimt, dar și cei din sectorul public.
- Această propunere vine să crească vârsta de pensionare
- A doua problemă: valoarea pensiei e la nivelul ultimului salariu. Am avut ani înainte de 2020, în care datorită formulei din lege – ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul BRUT, ceea ce înseamnă mai mult decât venitul net, ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care e anormal.
- Ce propunem: legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în sistemul de justiție a vârstei de pensionare standard, de 65 de ani.
- Vechimea de azi e de 25 de ani, propunem majorarea la 35 de ani.
- Un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură poate ieși la pensie mai repede, dar la 58 de ani. Ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede să piardă 2 procente din pensie.
- Cuantumul pensiei. Vârsta de pensionare e de 65 de ani, în aproape toate țările europene, suntem în linia europeană. Majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de cei care lucrează în ultimii ani de activitate. Am făcut o propunere: valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu NET.
- Calculul efectiv se face raportat la veniturile brute, un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
- Urmează discuții pe aceste propuneri, pentru ca pachetul să fie definitivat săptămâna viitoare
- Sunt magistrați care au îndeplinit condițiile standard de pensionare. Pentru ca aceștia să nu părăsească sistemul, aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii
Despre investiții
- Asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare e un obiectiv important. Aceste investiții pot contrbui la dezvoltarea industriei de apărare.
- Lucrăm în această perioadă intens, toate ministerele implicate, și cele care sunt pe programul SAFE și PNRR, să definitivăm listele de proiecte care ar urma să rămână și să fie finanțate din aceste programe și să comunicăm și să discutăm cu CE ca să clarficăm cum putem să accesăm în maxim de avantaj pentru România aceste finanțări.
- Foarte probabil, la finalul zilei, vom comunica Comisiei Europene propunerile pe care le face România prin programul SAFE
- Din datele pe care le avem, sunt cel puțin 20 de țări din UE care și-au exprimat intenția de a-și finanța cheltuielile pe apărare prin această componentă. România e una dintre ele.
- Pachetul României va conține atât proiectele care țin strict de zona de apărare, propuse de MApN și care urmeasă să fie definitivate, probabil până în toamnă, dar propunem de asemenea și proiecte de infrastructură militară civilă. Deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoare de transport importante. Având în vedere volulumul mare de lucrări pe zona de autostrăzi, drumuri expres, cel puțin două proiecte care țin de zona de autostrăzi urmează să fie propuse în acest pachet.
- Pe zona de împrumuturi, ne propunem să accesăm cea mai mare sumă posibilă. Specificul PNRR e că aceste proiecte nu pot fi fazate, dacă le-ai terminat ți-ai luat banii, dacă nu, trebuie să dai banii înapoi plus penalități. Vom include proiectele pentru care există garanția că se finalizează până în toamna anului viitor.
Întrebări și răspusnsurl
Î: Demisia lui Dragoș Anastastiu nu apare încă în MO. A fost depusă?
R: Demisia a fost înregistrată în cursul zilei de ieri, mi s-a adus documentul pentru semnare, pentru a pleca la administrația prezidențială
Î: Există alte 2 persoane care au mai avut probleme cu legea, Marian Neacșu și Radu Oprea. Este o dublă măsură? Ar trebui să demisioneze și aceștia?
R: Am dat un răspuns la întrebare într-un interviu ieri, consider că avem nevoie de toate pozițiile de oameni cu experiență, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care în activitatea lui a avut un incident sau altul, cât timp e reabilitat consider că-și poate desfășura activitatea dacă performează.
Î: Ați declarat în trecut că atunci când erați mic comerciant dădeați mită la poliție. Era mită de supraviețuire?
R: Nu am spus că am dat mită la poliție, am spus că erau niște practici de a te opri și a căuta nod în papură, aveai posib să iei amenzi sau să rezolvi prietenește. Eu nu am încurajat și nu încurajez darea de mită. Atunci când a depins de mine, dacă am făcut ceva și dacă vă uitați e că la servicii ca Înmatriculrăi, Permise, Pașapoarete, Caziere au fost operaționalizate, cozile au dispărut. Eu cred că noi avem obligația ca atunci când ocupăm o funcție publică ca aceste sisteme să nu mai funcționeze.
Î: Înghețarea transferurilor și detașărilor – ne puteți da detalii?
R: Trebuie să ne controlăm cheltuielile. Efectele ordonanței de la sfârșitul anului trecut au fost anulate de un pachet de 98 de memorandumuri care au creat excepții. Trebuie să anulăm aceste excepții care generează o grămadă de probleme.
Î: Despre verificările în cazul Anastasiu
R: Pentru toate numirile făcute după instalarea guvernului am solicitat date suplimentare pentru a ne asigura că cei numiți nu au probleme sau interese directe pentru a evita conflictul de interese.
Î: Legea se aplică doar pentru viitor și nu atinge miile de pensii speciale deja în plată, care constituie povară bugetară. Cum le răspundeți celor care spun că aceste măsuri nu rezolvă problema inechității?
R: Oamenii din justiție vor mai munci 15 ani în loc să fie înlocuiți de alte persoane. Are un impact masiv, dar nu de pe o zi pe alta. Impactul nu trebuie calculat doar în bani, ci în calitatea actului de justiție. Acest pachet va intra în vigoare imediat după ce va fi adoptat. În zilele următoare se va clarifica care va fi forma de adoptare.
Î: Întârzieri Anghel Saligny. De ce listarea companiilor se întâmplă doar în 2026?
R.: Listarea va începe anul acesta, dar e un proces lung care durează în cea mai bună variantă 6 luni sau 1 an. Nu suntem doar noi acționari, sunt proceduri de evaluare. În ceea ce privește asigurarea fluxurilor de plăți către cei care derulează investiții prin programe finanțate de guvern, sunt două aspecte. Știu toți constructorii din România că în momentul de față bugetul alocat pe componenta Anghel Saligny este epuizat. În primele 6 luni am încasat mai puțin decât ne-am propus și am cheltuit mult mai mult, pentru că am continuat cu abordările normale. Nu avem posibilitatea să facem rectificări pozitive, nu mai avem spațiu fiscal.
Cu cât înțelegem că trebuie să controlăm cheltuielile, să reducem cheltuielile care nu sunt strict urgente, vom avea capacitatea de a asigura o prioritizare a acestor proiecte.
Trebuie să avem un plan multianual în care să știm pe 2-3-4 ani care este alocarea pe care România o poate face pe acest program și să stabilim pentru fiecare lucrare capacitatea de a aloca banii anual.
În acest fel, dacă primăria vrea să termine mai repede lucrarea poate contracta credite.
Î: Cine se va ocupa de reforma companiilor de stat?
R: Trebuie să numim un responsabil care să gestioneze acest portofoliu și voi prelua această responsabilitate până la clarificarea situației, adică numirea unei alte persoane care să ocupe funcția de vicepremier.
Î: Se va armoniza legea și la pensiile militare?
R: Pensiile ocupaționale, speciale – cred că în toate domeniile este nevoie e clarificări în ce privește salarizarea personalului, azi avem una complicată, care se aplică neunitar, cu sporuri, urmată de o legislație care să clarifice și aspectele care țin de pensii, pentru a exista predictibilitate, claritate și să evităm procese. Aceste lucruri nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, trebuie lucrat serios, cred că există în față o lună, două, trei, pentru a veni cu o legislație care s clarifice și care să facă ordine.
Î: Rise Project a arătat că o firmă a lui Dragoș Anastasiu a fondat o afacere cu o firmă controlată de Nicu Gheară, asociat cu lumea interlopă. Pornind de la cazul informațiilor pe care le-ați avut la dispoziție când l-ați numit pe Anastasiu, dar extinzând, cum vedeți activitatea SRI în România în acești ani, sunteți mulțumit?
R: Nu știu dacă există o legătură între activitatea SRI sau alte instituții și cunoștințele de-a lungul unei cariere de 20-30 de ani sau relațiile pe care un om le are. Acum, când mă duc undeva, întotdeauna sunt unul, doi, trei oameni care vor să-și facă poze cu tine. Nu știi cine e în poze cu tine și se poate interpreta. Nu văd nicio legătură între relațiile pe care un om le are de-a lungul unei cariere, vieți și activitatea pe care o are.
Î: De ce nu ați fost înștiințat?
R: Cei care beneficiază de activități de date cu caracter clasificat trebuie să parcurgă această procedură și înțeleg că această procedură a fost parcursă.
Î: Exemple de companii la care v-ați gândit pentru listare? Care e suma pe care România o va solicita pe SAFE?
R: Companiile sunt din zona de energie și transporturi și foarte probabil în prima săptămână din august vom face publică lista companiilor care vor fi listate. Despre proiectele SAFE: Cele militare au caracter clasificat, cele civile sunt autostrăzile care se duc spre zona de nord est a Molodovei, cele două capete de autostradă zona Pașcani Iași Ungheni și reația Pașcani Suceava spre Siret.
Î: Cum a avut partenera lui Anastasiu zeci de contracte cu statul, inclusiv în Oradea?
R: Am fost 12 ani primarul Oradei și am realizat mii de proiecte. Doar în anul centenarului, Primăria Oradea a avut 100 de proiecte de investiții. Fiecare dintre aceste proiecte are nevoie de proiectare, studii de fezabilitate și așa mai departe. Am lucrat cu zeci de proiectanți, arhitecți, ingineri. Am întrebat zilele trecute la primărie și dânsa a avut 4 contracte în cei 12 ani. Dacă patru contracte cu un arhitect din mii de proiecte vi se pare mult, să știți că nu mi se pare.
Nu există nicio legătură între fiica mea, care e arhitect, lucrează în Cluj, la o companie privată, care nu a avut contracte cu Primăria Oradea, deși înțeleg că e o companie foarte bună.
Toate contractele pe care le-a încheiat Primăria Oradea au respectat prevederile legate, au fost făcute pentru a avea proiecte de calitate, pe baza cărora să putem accesa proiecte europene. Cartea mea de vizită o vedeți când mergeți în Oradea.
Î: Ați spus că deciziile în educație, cele privitoare la reformă, nu au fost luate de ministrul Educației. Cine din coaliție a luat aceste decizii, pe Educație?
R: În programul de guvernare, în baza discuțiilor prealabile, s-au adunat aceste propuneri care au fost asamblate în acest program asumat de toate partidele parte a coaliției. Fundamentarea este bazată pe o realitate europeană pe care nu o putem contesta legată de norma didactică.
Î: Mai multe femei acuză că au fost agresate de profesorul Pieleanu. Cum vedeți acest scandal?
R: Nu am datele. Cred că orice formă de agresiune trebuie combătută ferm, atât din punct de vedere al legii, dar și al atitudinii fiecărei instituții. Sunt convins că, dacă aceste date vor fi validate de realitate, instituția va lua deciziile care se cuvin.
Î: Pensiile magistraților – puteți creiona un calendar?
R: Foarte probabil, până la sfârșitul săptămânii, va fi un calendar anunțat public. Cu cât se intră în vigoare mai repede cu atât mai bine, când am respectat jalonul ne putem ridica banii din PNRR.
Î: Cine sunt persoanele care au redactat propunerile (pentru pensiile magistraților)?
R: Nu e niciun proiect populist, e un proiect care e realizat de echipa guvernamentală în colaborare cu Ministerul Justiției, el urmează să parcurgă toată procedura legală. Un proiect care va crea predictibilitate în sistemul de justiție.
Î: Credeți că noile propuneri îi vor încuraja pe magistrați să rămână în sistem și pe alții să vină în sistem?
R: Cred că este onorant să fii judecător, inclusiv în România. Sunt convins că și în anii următori mulți tineri din România care au un simț al dreptății pronunțat, vor intra în sistemul de justiție, pentru că e un sistem predictibil, pentru că, și cu aceste modificări, are probabil cel mai bun nivel de salarizare din România, are cel mai bun sistem de pensionare din România. Ceea ce propunem este în cadru european.
Știre inițială. Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, într-un interviu acordat G4Media, că legea privind pensiile magistraților este finalizată. Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare și faptul că, pe viitor, pensia nu va mai putea depăși valoarea salariului.
Prevederile legii se vor aplica doar pentru viitor, nu și pentru pensiile care sunt în plată, pentru a rezista la Curtea Constituțională.
”Proiectul e aproape finalizat și foarte probabil azi sau mâine îl vom comunica public pentru dezbatere”, a spus premierul la interviurile G4Media.
”Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, crește durata după care te poți pensiona și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează”, a mai spus el.
”Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituțional, se referă la viitor”, a adăugat premierul Bolojan.
”Astăzi, din păcate, în sistemul de justiție avem un mecanism neclar, care a generat mii de procese cu sentințe care au costat statul român miliarde de euro și care trebuie modificat în așa fel, încât să fie un sistem clar, un sistem predictibil care să nu afecteze veniturile din această zonă, dar care să nu mai permită aceste procese și o neclaritate generală. Deci, calitatea actelor legislative care reglementează aceste zone trebuie îmbunătățită”, a declarat Ilie Bolojan la interviul G4Media.
Știre în curs de actualizare
