Sursa: Unsplash
România este menționată alături de alte cinci state într-un raport realizat de mai multe ONG-uri și finanțat de UE, care relevă că sute de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene au fost folosite în proiecte ce încalcă drepturile comunităților marginalizate, precum inițiative de zone de locuințe separate pentru romi, instituții rezidențiale pentru copiii cu dizabilități și centre de detenție pentru solicitanții de azil, transmite News.ro, care citează The Guardian.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Raportul, bazat pe informații colectate de opt ONG-uri din întreaga Europă, analizează 63 de proiecte din șase țări, relatează The Guardian. Se estimează că aceste proiecte au primit împreună peste 1 miliard de euro din fonduri europene, evidențiind un aparent „nivel scăzut de înțelegere” a drepturilor fundamentale în întregul bloc, potrivit unuia dintre autorii raportului finanțat de UE.
Deși raportul s-a concentrat pe șase țări, cei care au realizat analiza sugerează că proiecte similare sunt probabil răspândite în întreaga Uniune Europeană.
„Acesta este cu adevărat doar vârful aisbergului,” a declarat Ines Bulic de la Rețeaua Europeană pentru Viață Independentă, descriind situația ca fiind „inacceptabilă,” având în vedere că fondurile puse la dispoziția cetățenilor europeni ar fi putut fi folosite pentru a amplifica discriminarea și segregarea comunităților care deja se află printre cele mai marginalizate din bloc.
Ea a menționat ca exemplu o școală din Grecia pentru persoane cu dizabilități și nevoi speciale, care a făcut parte dintr-o investiție mai amplă a UE în școli profesionale speciale.
„Ceea ce ne-am dori să vedem este investiția în educația incluzivă, care este foarte necesară în întreaga UE, cum ar fi școli accesibile, investiții în profesori de sprijin și alte servicii care să permită copiilor să frecventeze școli obișnuite,” a spus ea.
Un alt exemplu oferit a fost o instituție pentru copii cu dizabilități din România, care a primit finanțare de 2,5 milioane de euro, unde copiii erau trimiși să locuiască, în loc să li se ofere sprijin pentru a rămâne în familiile lor. „Acest lucru este foarte îngrijorător. Este un drept al tuturor copiilor, cu dizabilități sau nu, să crească în familiile lor”, a comentat Ines Bulic.
Probleme și soluții
Alte exemple evidențiate în raport includ construirea de locuințe sociale pentru romi în România, la marginea unui oraș, potrivit The Guardian. Departe de orice serviciu public, locuințele sunt realizate din containere de șantier naval și nu îndeplinesc cerințele minime pentru izolație termică sau fonică și pentru igienă, se notează în raportul citat.
Mai multe centre de primire pentru solicitanții de azil din Grecia au fost, de asemenea, semnalate pentru locațiile lor extrem de izolate și condițiile precare de trai.
Autorii raportului au invocat mai multe motive pentru a explica cum milioane de euro au fost alocate unor proiecte considerate discriminatorii. Unul dintre motive este un aparent „nivel scăzut de înțelegere” a drepturilor fundamentale în cadrul unor guverne și părți ale UE, a spus Andor Urmos de la Bridge EU, organizația care a colaborat cu diverse grupuri din societatea civilă din Europa pentru pregătirea raportului.
„Aceasta este problema pe care trebuie să o abordăm în viitor,” a spus el.
„Să avem o viziune comună, o înțelegere comună că construirea unei școli segregate pentru copiii romi este o încălcare a drepturilor fundamentale, la fel cum este construirea unei instituții rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități sau izolarea oamenilor în centre de primire, așa cum se întâmplă în Grecia”, a adăugat el.
Constatările se aliniază cu o serie de rapoarte recente. Săptămâna aceasta, Consiliul Europei a afirmat că segregarea școlară conduce la o educație de calitate inferioară pentru copiii romi, observând că o concentrație mare a copiilor romi în anumite școli „pare să fie rezultatul segregării rezidențiale, dar și al practicilor continue ale autorităților școlare de a educa copiii romi în clase sau clădiri separate.”
Anul trecut, o agenție a UE a constatat că numărul persoanelor cu dizabilități care trăiesc în medii segregate, uneori dăunătoare, a crescut în multe state membre ale UE, în timp ce organizațiile societății civile au acuzat în mod repetat centrele pentru refugiați finanțate de UE că încalcă drepturile oamenilor.
La solicitarea unui punct de vedere, Comisia Europeană a declarat că este conștientă de concluziile raportului din această săptămână și că investighează situația.
„Este important să subliniem că Comisia nu finanțează nicio organizație care nu respectă pe deplin drepturile și valorile fundamentale,” a declarat un purtător de cuvânt. „În caz de încălcare a condițiilor aplicabile, avem mijloacele de a încheia cooperarea și de a recupera banii, după caz”, a precizat el.
Raportul a enumerat proiecte aflate în gestionare partajată, ceea ce înseamnă că Comisia se bazează pe autoritățile naționale pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor, a precizat purtătorul de cuvânt.
„Atât UE, cât și statele membre trebuie să asigure în mod continuu că proiectele incompatibile cu valorile europene sau care urmăresc o agendă ilegală nu primesc sprijin din fonduri guvernamentale și europene”, a adăugat acesta.
Raportul a evidențiat deficiențe grave în modul în care fondurile UE sunt gestionate și monitorizate, a spus Steven Allen de la Fundația Validity, o organizație pentru drepturile persoanelor cu dizabilități care a contribuit, de asemenea, la document.
„Putem observa că atât statele membre UE, cât și Comisia Europeană, nu reușesc să prevină ca banii contribuabililor europeni să faciliteze și să finanțeze încălcări grave ale drepturilor mai multor populații marginalizate,” a afirmat el.
Publicarea raportului a fost programată cu atenție pentru a avea loc înainte de începerea planificării următorului buget al UE, care urmează să intre în vigoare în 2028. Constatările au subliniat clar că vocile celor care adesea nu sunt auzite trebuie incluse în procesul decizional, a spus Allen.
Acest lucru ar putea ajuta la valorificarea puterii de transformare a finanțărilor UE, oferind potențialul de a construi sisteme de educație incluzivă sau de a reforma domenii precum locuințele sociale, unde nemulțumirile au fost legate de creșterea extremei drepte.
„Fondurile UE au cu adevărat potențialul de a fi un instrument puternic și de a oferi beneficii reale și tangibile proiectului UE pentru cele mai marginalizate populații de pe continentul nostru astăzi”, a spus el.
„Și pot fi folosite ca antidot împotriva creșterii naționalismului insidios și a politicii extremiste de dreapta. Fondurile trebuie să fie țintite mai bine”, a conchis reprezentantul Fundației Validity.
