Piața de factoring din România a depășit 8,6 miliarde de euro în 2023, după o creștere de 10%

Piața de factoring avut o creștere temperată de peste 10% în 2023, atingând un nivel de 8,66 miliarde de euro, arată studiul anual al pieței, derulat de Asociația Română de Factoring (ARF). Factoringul intern a înregistrat o creștere de 12,5%, depășind 7,6 miliarde euro. În acest segment de piață, cea mai spectaculoasă evoluție a înregistrat-o factoringul revers, ajungând la 3,37 miliarde de euro, cu 30% mai mult față de anul precedent.

• Ce este factoringul? Factoringul este un serviciu de finanțare prin intermediul căruia o bancă sau o instituție financiară nebancară cumpără facturile unei companii în schimbul unei sume de bani acordate imediat.

Un aspect ce merită subliniat este depășirea, pentru prima dată în istoria studiului de piață derulat de ARF, a pragului de 2% din totalul volumelor relevante pentru piața internă, în ceea ce privește operațiunile derulate de Instituțiile Financiare Nebancare, acestea atingând un nivel de 5% la nivelul anului 2023.

Tranzacțiile internaționale derulate prin factoring de export și import au o contribuție de 12,5% la totalul pieței, cu o cifra totală a operațiunilor de export de 882 milioane de euro, în scădere cu 3% față de anul anterior, în timp ce importul a atins 136 milioane euro, în scădere cu 8,7%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

„Dacă ne referim strict la companiile care au accesat soluții de factoring intern, cel mai active au continuat să fie cele din sectorul Bunurilor de Larg Consum (18.5% din totalul creanțelor relevante, în creștere cu 15% față de 2022), alături de IT&C, Auto și Alte Activități (13% din totalul creanțelor relevante, în creștere cu 15,5%, 16%, respectiv 28% față de 2022). Ca urmare a concentrării ridicate pe acest segment în ceea ce privește tranzacțiile de export (56% din totalul creanțelor relevante), sectorul cu cea mai mare pondere la nivelul întregii piețe rămâne Metale, Chimicale, Reciclare (14,5% din totalul creanțelor factorizate, în scădere cu 10% față de 2022 în suma absolută)“, explică Bogdan Roșu, președinte ARF.

Creșteri consistente au fost remarcate și în zona companiilor din sectoarele intitulate generic Agricultură, Pescuit și Produse Alimentare (21.5%), Autovehicule, Utilaje și Echipamente (16.5%) și FMCG (15%).

Topul domeniilor în care se înscriu companiile care au accesat finanțări de factoring intern în 2023:

1. FMCG – bunuri de larg consum: 1.4 miliarde euro
2. Autovehicule, utilaje, echipamente: 1 miliard euro
3. Electronice, informații și telecomunicații: 980 milioane euro
4. Silvicultură, prelucrare lemn, construcții: 729 milioane euro
5. Metale, chimicale, apă, reciclare: 681 milioane euro
6. Energie: 681 milioane euro
7. Agricultură, pescuit, produse alimentare: 597 milioane euro
8. Transport și depozitare: 315 milioane euro
9. Produse farmaceutice, sănătate și asistență socială: 229 milioane euro
10. Alte activitati: 1 miliard euro

Studiul ARF analizează și aportul valoric al regiunilor de dezvoltare la totalul pieței de factoring. „În cifre absolute, zona București-Ilfov a generat cele mai consistente operațiuni de factoring – aproximativ 4,2 miliarde de euro – în creștere cu 19% față de anul precedent. De altfel, București-Ilfov cuprinde și 24% din totalul companiilor ce au desfășurat operațiuni de factoring în acest an. Pe locul al doilea se situează regiunea Sud-Est, cu o valoare de 895 milioane de euro, iar pe locul al treilea se află regiunea Sud-Muntenia, cu 887 milioane de euro. Creșteri procentuale semnificative s-au înregistrat în regiunile Centru și Vest de 28%, respectiv 25% si Nord-Est, 67%”, mai precizează Bogdan Roșu.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri a companiilor care au accesat finanțări de tip factoring, se observă o ușoară creștere a ponderilor companiilor care accesează factoring, cu cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro (44%, în creștere de la 41%), în detrimentul companiilor cu cifră de afaceri sub 5 milioane de euro (22%, în scădere de la 24%) și al segmentului de mijloc (34%, în scădere de la 35%).

„Așa cum estimam la începutul anului trecut, investițiile, bazate în mare parte pe oportunitățile oferite de programul PNRR, au susținut creșterea economică, devansând consumul, impactat negativ de efectele inflației. Încă la un nivel foarte ridicat, estimările de reducere a acesteia din urmă rămân rezervate pentru 2024, cu efect direct și în nivelul dobânzii de referință, aspect de altfel susținut și de cele mai recente declarații ale Guvernatorului Băncii Naționale. În ciuda deficitul bugetar foarte mare și a anumitor blocaje de plăti intervenite deja de la finalul anului trecut, 2024 fiind an electoral, nu ne așteptăm la o creștere a fiscalității. În același timp urmărim cu atenție evoluția marilor economii europene, cu care România are o interconectivitate puternică și efectele presiunii exercitate asupra acestora de situația geopolitică curentă, dar și evoluțiile și efectele conflictelor din Ucraina și respectiv Orientul Mijlociu, care pot afecta comerțul internațional, atât din punct de vedere al evoluției prețurilor principalelor resurse și al disponibilității acestora, precum și efectele suferite pe lanțurile de producție și distribuție internaționale. În acest context, considerăm că 2024 va fi pentru piața de factoring din Romania un an de creștere moderată, un an de „pregătire” pentru un 2025 potențial foarte diferit, în care creșterea fiscalității nu va mai putea fi evitată, impactul acesteia fiind încă greu de estimat”, mai explică Bogdan Roșu.

Studiul privind piața de factoring la 2023 a fost derulat de catre IPSOS Romania în conformitate cu regulile Codului Internațional de Cercetare de Piață și Sociologică ICC/ESOMAR, în studiu fiind invitati sa participe membrii ARF – Access Financial Services IFN, Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A.,  Eximbank, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Intesa Sanpaolo Bank, OTP Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., precum si alte institutii financiare non-membre.