Piața de factoring avut o creștere temperată de peste 10% în 2023, atingând un nivel de 8,66 miliarde de euro, arată studiul anual al pieței, derulat de Asociația Română de Factoring (ARF). Factoringul intern a înregistrat o creștere de 12,5%, depășind 7,6 miliarde euro. În acest segment de piață, cea mai spectaculoasă evoluție a înregistrat-o factoringul revers, ajungând la 3,37 miliarde de euro, cu 30% mai mult față de anul precedent.
- Ce este factoringul? Factoringul este un serviciu de finanțare prin intermediul căruia o bancă sau o instituție financiară nebancară cumpără facturile unei companii în schimbul unei sume de bani acordate imediat.
Un aspect ce merită subliniat este depășirea, pentru prima dată în istoria studiului de piață derulat de ARF, a pragului de 2% din totalul volumelor relevante pentru piața internă, în ceea ce privește operațiunile derulate de Instituțiile Financiare Nebancare, acestea atingând un nivel de 5% la nivelul anului 2023.
Tranzacțiile internaționale derulate prin factoring de export și import au o contribuție de 12,5% la totalul pieței, cu o cifra totală a operațiunilor de export de 882 milioane de euro, în scădere cu 3% față de anul anterior, în timp ce importul a atins 136 milioane euro, în scădere cu 8,7%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Dacă ne referim strict la companiile care au accesat soluții de factoring intern, cel mai active au continuat să fie cele din sectorul Bunurilor de Larg Consum (18.5% din totalul creanțelor relevante, în creștere cu 15% față de 2022), alături de IT&C, Auto și Alte Activități (13% din totalul creanțelor relevante, în creștere cu 15,5%, 16%, respectiv 28% față de 2022). Ca urmare a concentrării ridicate pe acest segment în ceea ce privește tranzacțiile de export (56% din totalul creanțelor relevante), sectorul cu cea mai mare pondere la nivelul întregii piețe rămâne Metale, Chimicale, Reciclare (14,5% din totalul creanțelor factorizate, în scădere cu 10% față de 2022 în suma absolută)“, explică Bogdan Roșu, președinte ARF.
Creșteri consistente au fost remarcate și în zona companiilor din sectoarele intitulate generic Agricultură, Pescuit și Produse Alimentare (21.5%), Autovehicule, Utilaje și Echipamente (16.5%) și FMCG (15%).
Topul domeniilor în care se înscriu companiile care au accesat finanțări de factoring intern în 2023:
- FMCG – bunuri de larg consum: 1.4 miliarde euro
- Autovehicule, utilaje, echipamente: 1 miliard euro
- Electronice, informații și telecomunicații: 980 milioane euro
- Silvicultură, prelucrare lemn, construcții: 729 milioane euro
- Metale, chimicale, apă, reciclare: 681 milioane euro
- Energie: 681 milioane euro
- Agricultură, pescuit, produse alimentare: 597 milioane euro
- Transport și depozitare: 315 milioane euro
- Produse farmaceutice, sănătate și asistență socială: 229 milioane euro
- Alte activitati: 1 miliard euro
Studiul ARF analizează și aportul valoric al regiunilor de dezvoltare la totalul pieței de factoring. „În cifre absolute, zona București-Ilfov a generat cele mai consistente operațiuni de factoring – aproximativ 4,2 miliarde de euro – în creștere cu 19% față de anul precedent. De altfel, București-Ilfov cuprinde și 24% din totalul companiilor ce au desfășurat operațiuni de factoring în acest an. Pe locul al doilea se situează regiunea Sud-Est, cu o valoare de 895 milioane de euro, iar pe locul al treilea se află regiunea Sud-Muntenia, cu 887 milioane de euro. Creșteri procentuale semnificative s-au înregistrat în regiunile Centru și Vest de 28%, respectiv 25% si Nord-Est, 67%”, mai precizează Bogdan Roșu.
Din punct de vedere al cifrei de afaceri a companiilor care au accesat finanțări de tip factoring, se observă o ușoară creștere a ponderilor companiilor care accesează factoring, cu cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro (44%, în creștere de la 41%), în detrimentul companiilor cu cifră de afaceri sub 5 milioane de euro (22%, în scădere de la 24%) și al segmentului de mijloc (34%, în scădere de la 35%).
„Așa cum estimam la începutul anului trecut, investițiile, bazate în mare parte pe oportunitățile oferite de programul PNRR, au susținut creșterea economică, devansând consumul, impactat negativ de efectele inflației. Încă la un nivel foarte ridicat, estimările de reducere a acesteia din urmă rămân rezervate pentru 2024, cu efect direct și în nivelul dobânzii de referință, aspect de altfel susținut și de cele mai recente declarații ale Guvernatorului Băncii Naționale. În ciuda deficitul bugetar foarte mare și a anumitor blocaje de plăti intervenite deja de la finalul anului trecut, 2024 fiind an electoral, nu ne așteptăm la o creștere a fiscalității. În același timp urmărim cu atenție evoluția marilor economii europene, cu care România are o interconectivitate puternică și efectele presiunii exercitate asupra acestora de situația geopolitică curentă, dar și evoluțiile și efectele conflictelor din Ucraina și respectiv Orientul Mijlociu, care pot afecta comerțul internațional, atât din punct de vedere al evoluției prețurilor principalelor resurse și al disponibilității acestora, precum și efectele suferite pe lanțurile de producție și distribuție internaționale. În acest context, considerăm că 2024 va fi pentru piața de factoring din Romania un an de creștere moderată, un an de „pregătire” pentru un 2025 potențial foarte diferit, în care creșterea fiscalității nu va mai putea fi evitată, impactul acesteia fiind încă greu de estimat”, mai explică Bogdan Roșu.
Studiul privind piața de factoring la 2023 a fost derulat de catre IPSOS Romania în conformitate cu regulile Codului Internațional de Cercetare de Piață și Sociologică ICC/ESOMAR, în studiu fiind invitati sa participe membrii ARF – Access Financial Services IFN, Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., Eximbank, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Intesa Sanpaolo Bank, OTP Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., precum si alte institutii financiare non-membre.