Plafonarea prețului petrolului rusesc ar putea crește deficitul bugetar al Rusiei în 2023

Deficitul bugetar al Rusiei în 2023 este posibil să fie mai mare decât cel planificat la 2% din PIB, în condiţiile în care plafonarea preţului petrolului diminuează veniturile din exporturi ale Rusiei, a declarat luni ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, o nouă povară fiscală într-un moment în care Moscova cheltuie sume mari pentru campania sa militară din Ucraina, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Săptămâna trecută, oficialii ruşi au estimat că plafonarea preţurilor pentru petrolul şi produsele sale rafinate ar putea conduce anul viitor la o diminuare a producţiei de petrol a Rusiei cu 5% până la 7%, însă indiferent de cât de mare va fi această reducere a producţiei, Siluanov a promis că angajamentele de cheltuieli vor fi îndeplinite, prin accesarea pieţelor de împrumuturi şi fondul de rezervă a ţării dacă va fi nevoie.

“Este posibil un deficit bugetar mai mare? Este posibil dacă veniturile vor fi mai mici decât s-a planificat. Care sunt riscurile pentru anul următor? Riscuri pe partea de preţuri şi restricţii”, a spus marţi Anton Siluanov. Potrivit acestuia o reducere a volumului exporturilor de energie este posibilă, în contextul în care unele ţări vor evita să facă afaceri cu Rusia iar Moscova încearcă să dezvolte noi pieţe, un proces care va dicta veniturile din exporturi ale Rusiei. “Plafonul de preţ este important în măsura în care, pentru acele ţări care au impus plafonul, nu vor fi făcute livrări. Aceasta înseamnă că vor fi alte ţări. Da, costurile cu logistica vor creşte. În consecinţă, este posibil să fie modificate discounturile”, a apreciat Siluanov.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În situaţia în care volumul exporturilor va scădea, Siluanov a spus că Rusia are două surse suplimentare de finanţare: fondul de rezervă (NWF), unde se acumulează rezervele statului rus, şi împrumuturi.

În trimestrul patru al acestui an, Guvernul rus a împrumutat sume mari de pe piaţă, după ce Moscova a decis să trimită zeci de mii de militari în Ucraina pentru o “operaţiune specială”. În prezent, autorităţile ruse se aşteaptă să utilizeze peste 2.000 de miliarde de ruble (29,24 miliarde de dolari) de la fondul de rezervă în 2022, în condiţiile în care cheltuieile totale ale statului rus vor depăşi 30.000 de miliarde de ruble, mai mult decât se preconiza la începutul anului.

“De la începutul operaţiunii speciale, condiţiile macroeconomice s-au schimbat, inflaţia a crescut iar resurse mari au fost necesare pentru a susţine familiile”, a mai spus marţi Siluanov.

În luna decembrie, cheltuielile fondului de rezervă ar putea să se ridice la 1.500 de miliarde de ruble. Aceasta în condiţiile în care la 1 decembrie 2022, activele lichide ale fondului de rezervă se ridicau la 7.600 de miliarde de ruble sau 5,7% din Produsul Intern Brut al Rusiei.