Planul fiscal: Guvernul va lua o decizie privind microîntreprinderile până cel târziu primul trimestru din 2025 / Jalonul va fi considerat îndeplinit la un prag de 88.500 euro

Guvernul va trebui să ia o decizie privind reducerea pragului de impozitare la microîntreprinderi până cel târziu în primul trimestru din anul 2025, arată planul fiscal cu care România merge la Bruxelles, să negocieze calendarul de reducere a deficitului bugetar. Conform documentului, reforma, care este jalon în PNRR, va fi considerată îndeplinită dacă pragul va aliniat la 88.500 euro.

Pentru a implementa reforma microîntreprinderilor, România trebuie ca, în primul trimestru din 2025, să răspundă la comentariile Comisiei Europene referitoare la acest jalon din PNRR prin:

• eliminarea deducerilor la determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru a nu facilita optimizările fiscale;
• introducerea regulilor specifice conceptului de întreprinderi legate pentru a elimina situațiile de divizare artificială a afacerii unui contribuabil în scopul accesării regimului fiscal pentru microîntreprinderi, în mod nejustificat, pentru activități similare, controlate de către aceeași persoană fizică și/sau juridică;
• revizuirea cotei de impozitare pentru microîntreprinderi și reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României

Tot în primul trimestru din 2025, România trebuie să modifice legislația specifică microîntreprinderilor, pentru a îndeplini  jalonul, într-o perioadă de 6 luni de la primirea scrisorii pentru cererea de plată 3, dar nu mai târziu de primul trimestru din 2025.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Comisia arată, în scrisoarea de observație trimisă României, că țara noastră „nu a furnizat dovezi necesare pentru a considera ca jalonul a fost îndeplinit satisfăcător. Potrivit cadrului de evaluare a jaloanelor și țintelor prevăzut de Regulamentul RRF, în descrierea măsurii „elementele care sunt direct sau indirect legate de respectivul jalon sau țintă trebuie considerate cerințe ale acelui jalon/țintă. Descrierea reformei asociate jalonului 206 prevede ca „analiza atentă” înscrisă în raportul Băncii Mondiale „ va fi urmată de implementarea recomandărilor care rezultă din ea, pentru a asigura că sistemul de taxare promovează mai bine o dezvoltare economică sustenabilă”. În acest sens, această cerință din descrierea măsurii este direct legată de jalonul 206 întrucât se referă la recomandarea privind regimul special de taxare al microîntreprinderilor. Măsurile luate de România adresează doar parțial recomandările care reies din această „ analiză atentă” detaliată în descrierea măsurii de îndeplinire a reformei și respectiv a jalonului”.

Raportul Băncii Mondiale recomandă ca România să alinieze pragul de eligibilitate al regimului de taxare cu cel al TVA-ului (în prezent 88.500 EUR). Potrivit Raportului, acesta este bună practică la nivel internațional. Într-adevăr, o afacere capabilă să se alinieze pragului de TVA ar trebui, în același fel, să poată să respecte și legea (regula) impozitului pe profit. În prezent, pragul de eligibilitate de 500.000 EUR este încă foarte ridicat, de câteva ori mai mare decât cea recomandată de raportul Băncii Mondiale (și față de regimul din alte țări UE), făcând din sistemul românesc pentru microîntreprinderi unul doar cu numele.

Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor este cel mai important element al acestei reforme, iar Comisia susține că doar o mișcare parțială (foarte redusă) a fost făcută în această direcție.

De asemenea, instituția susține că, în timp ce unul din elementele cheie ale reformei (și a reformei mai largi a taxării) a fost să asigure un sistem mai simplu de taxare, recentele măsuri aprobate, l-au făcut mai complicat.

România a introdus un nou prag și a diferențiat nivelul taxelor (ducând la 2 categorii de microîntreprinderi cu 2 niveluri diferite de taxare comparativ cu o categorie și o taxă în sistemul precedent de taxare). Aceasta ar putea deschide numeroase posibilități pentru divizarea artificială a companiilor, face administrarea taxelor mai complicată și în schimb să ducă la o scădere a conformării, mai arată Comisia.

Astfel, Ministerul Finanțelor arată că, din comentariile primite prin scrisoarea de răspuns la CP3 – PNRR reiese că îndeplinirea jalonului 206 – Reforma taxării microîntreprinderilor este considerată îndeplinită dacă sunt implementate recomandările Băncii Mondiale de aliniere a pragului de eligibilitate al regimului de taxare pentru microîntreprinderi cu cel al TVA care în prezent este 88.500 Euro. O decizie în acest sens va trebui luată în Coaliția de Guvernare și în Guvernul României până cel târziu în Q1 2025.