Planul fiscal: Guvernul va lua o decizie privind microîntreprinderile până cel târziu primul trimestru din 2025 / Jalonul va fi considerat îndeplinit la un prag de 88.500 euro

Guvernul va trebui să ia o decizie privind reducerea pragului de impozitare la microîntreprinderi până cel târziu în primul trimestru din anul 2025, arată planul fiscal cu care România merge la Bruxelles, să negocieze calendarul de reducere a deficitului bugetar. Conform documentului, reforma, care este jalon în PNRR, va fi considerată îndeplinită dacă pragul va aliniat la 88.500 euro.

Pentru a implementa reforma microîntreprinderilor, România trebuie ca, în primul trimestru din 2025, să răspundă la comentariile Comisiei Europene referitoare la acest jalon din PNRR prin:

• eliminarea deducerilor la determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru a nu facilita optimizările fiscale;
• introducerea regulilor specifice conceptului de întreprinderi legate pentru a elimina situațiile de divizare artificială a afacerii unui contribuabil în scopul accesării regimului fiscal pentru microîntreprinderi, în mod nejustificat, pentru activități similare, controlate de către aceeași persoană fizică și/sau juridică;
• revizuirea cotei de impozitare pentru microîntreprinderi și reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României

Tot în primul trimestru din 2025, România trebuie să modifice legislația specifică microîntreprinderilor, pentru a îndeplini  jalonul, într-o perioadă de 6 luni de la primirea scrisorii pentru cererea de plată 3, dar nu mai târziu de primul trimestru din 2025.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Comisia arată, în scrisoarea de observație trimisă României, că țara noastră „nu a furnizat dovezi necesare pentru a considera ca jalonul a fost îndeplinit satisfăcător. Potrivit cadrului de evaluare a jaloanelor și țintelor prevăzut de Regulamentul RRF, în descrierea măsurii „elementele care sunt direct sau indirect legate de respectivul jalon sau țintă trebuie considerate cerințe ale acelui jalon/țintă. Descrierea reformei asociate jalonului 206 prevede ca „analiza atentă” înscrisă în raportul Băncii Mondiale „ va fi urmată de implementarea recomandărilor care rezultă din ea, pentru a asigura că sistemul de taxare promovează mai bine o dezvoltare economică sustenabilă”. În acest sens, această cerință din descrierea măsurii este direct legată de jalonul 206 întrucât se referă la recomandarea privind regimul special de taxare al microîntreprinderilor. Măsurile luate de România adresează doar parțial recomandările care reies din această „ analiză atentă” detaliată în descrierea măsurii de îndeplinire a reformei și respectiv a jalonului”.

Raportul Băncii Mondiale recomandă ca România să alinieze pragul de eligibilitate al regimului de taxare cu cel al TVA-ului (în prezent 88.500 EUR). Potrivit Raportului, acesta este bună practică la nivel internațional. Într-adevăr, o afacere capabilă să se alinieze pragului de TVA ar trebui, în același fel, să poată să respecte și legea (regula) impozitului pe profit. În prezent, pragul de eligibilitate de 500.000 EUR este încă foarte ridicat, de câteva ori mai mare decât cea recomandată de raportul Băncii Mondiale (și față de regimul din alte țări UE), făcând din sistemul românesc pentru microîntreprinderi unul doar cu numele.

Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor este cel mai important element al acestei reforme, iar Comisia susține că doar o mișcare parțială (foarte redusă) a fost făcută în această direcție.

De asemenea, instituția susține că, în timp ce unul din elementele cheie ale reformei (și a reformei mai largi a taxării) a fost să asigure un sistem mai simplu de taxare, recentele măsuri aprobate, l-au făcut mai complicat.

România a introdus un nou prag și a diferențiat nivelul taxelor (ducând la 2 categorii de microîntreprinderi cu 2 niveluri diferite de taxare comparativ cu o categorie și o taxă în sistemul precedent de taxare). Aceasta ar putea deschide numeroase posibilități pentru divizarea artificială a companiilor, face administrarea taxelor mai complicată și în schimb să ducă la o scădere a conformării, mai arată Comisia.

Astfel, Ministerul Finanțelor arată că, din comentariile primite prin scrisoarea de răspuns la CP3 – PNRR reiese că îndeplinirea jalonului 206 – Reforma taxării microîntreprinderilor este considerată îndeplinită dacă sunt implementate recomandările Băncii Mondiale de aliniere a pragului de eligibilitate al regimului de taxare pentru microîntreprinderi cu cel al TVA care în prezent este 88.500 Euro. O decizie în acest sens va trebui luată în Coaliția de Guvernare și în Guvernul României până cel târziu în Q1 2025.