Sursa Foto: Colaj G4Media.ro
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă urmează să fie depus oficial, astăzi, la Comisia Europeană, acesta urmând să fie prezentat public în 2 iunie. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, afirma că România va fi printre puţinele state membre ale Uniunii Europene care va publica integral documentul, în timp ce premierul Florin Cîţu consideră că PNRR este “un program foarte bun pentru modul nostru de a face administraţie pentru că are clar nişte ţinte anuale şi, dacă nu le loveşti, nu iei banii”.
Potrivit programului prezentat, săptămâna trecută, de ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, luni are loc depunerea oficială a PNRR în sistemul informatic al CE, potrivit news.ro.
Se vor depune 30 de documente separate, câte unul pentru fiecare capitol transversal şi pentru fiecare componentă, a precizat el.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ghinea a menţionat că în 1 iunie se va face reunirea textelor într-un format pentru publicare, iar în 2 iunie va avea loc publicarea integrală şi prezentarea PNRR către publicul larg şi jurnalişti.
”Am luat decizia de a publica întreg planul României, vom fi printre puţinele state membre UE care publică întregul document”, a adăugat Ghinea.
Miercurea trecută, premierul Florin Cîţu a afirmat, la prezentarea în Parlament a PNRR, că acesta “este un plan diferit pentru că, pe lângă investiţii de care toate ţările din UE au nevoie, acest plan vine şi cu o parte de reformă”. Cîţu a arătat că unul dintre obiectivele PNRR este ca toate zonele din România să beneficieze de investiţii. “Acest program este garanţia pe care o dau românilor că vom reduce semnificativ decalajele dintre noi şi ţările dezvoltate”, a susţinut el.
Ulterior, Cîţu a declarat că PNRR urmează să fie prezentat în detaliu, acesta având o parte de reformă şi o alta de investiţii. De asemenea, PNRR are ţinte anuale pe care “dacă nu le loveşti, nu iei banii”.
”PNRR are o parte de reformă, o parte de investiţii, capitole pe sectoare unde România are nevoie să meargă şi asta am negociat cu Comisia. Şi după aceea, veţi vedea, implementarea o vom face, va fi un Comitet interministerial, condus de premier”, a declarat Cîţu.
PNRR – cele mai recente date:
Alocare totală: 29,2 miliarde euro
Managementul apei – 1,9 miliarde euro
Proiecte:
- construirea de rețele de apă – 1630 km în localități cu peste 2000 locuitori
- construirea a 2000 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în localități sub 2000 de locuitori
- conectarea a 100.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare
Împădurim România – 1,3 miliarde euro
Proiecte:
- 45.000 de hectare noi de pădure
- actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate
- 10.000 hectare habitate naturale refăcute
Managementul deșeurilor – 1,1 miliarde euro
Proiecte:
- dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu,
- 550 echipamente de monitorizare a poluării aerului
- 15 sisteme județene de gestionare a deșeurilor modernizate
Transport – 7,6 miliarde euro
Proiecte:
Autostrăzi:
- 434 de kilometri de autostradă construiți;
- 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
- 45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;
Cale ferată:
- 311 km de cale ferată modernizată;
- 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
- 110 km de cale ferată electrificată;
- 2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări de reînnoire;
- 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
- Metrou: 15.6 km de rețea nouă de metrou; 15 stații noi; 30 de rame
Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde euro
Proiecte:
- 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic
- 2.000 de clădiri publice reabilitate
Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde euro
Proiecte:
- a) Eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020;
- b) Solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020.
Cloud guvernamental și sisteme publice digitale interconectate – 2 miliarde euro
Proiecte:
- Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă
- 5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
- 30.000 de funcționari publici instruiți digital
- 100 biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieții
- 65 structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice
Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii – 682 milioane euro
Proiecte:
- Pensiile speciale sunt limitate
- Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor
- Reforme în politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilității fiscale
- Îmbunătățirea administrării marilor contribuabili
- Introducerea unui model mai transparent și orientat spre servicii al administrării taxelor
- Implementarea analizei cheltuielilor în domeniul de sănătate și educație (vor urma și alte sectoare)
- Introducerea unui proces de bugetare multi-anuală, mai ales pentru partea de cheltuieli
Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, și reforma companiilor de stat – 1,7 miliarde euro
Proiecte:
- 4.000 de contracte de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor
- 280 de contracte de finanțare pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
- Un Fond de Fonduri creat, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
- Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică
- 10 institute de cercetare finanțate pentru excelență, printr-un proiect pilot
- Reforma companiilor de stat
Fondul local pentru tranziția verde și digitală – 2,1 miliarde euro
Proiecte:
- legislație pentru zonele metropolitane funcționale, pentru politica urbană a României, nouă strategie națională pentru locuire
- Proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste biciclete, benzi dedicate, stații de încărcare) și pentru digitalizare în localități
- Program pentru locuințe sociale și pentru tineret
- 3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene
Turism și cultură – 200 milioane euro
Proiecte:
- 12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
- 8 muzee construite/reabilitate și puse în valoare
- 20 destinații turistice verzi vor fi certificate
- 15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini vor vizita țara, anual.
Fondul pentru spitale și pentru creșterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde euro
Proiecte:
- 30 spitale extinse/renovate
- 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.
- 3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate
- 10 secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).
Reforme în domeniul social – 233 milioane euro
Proiecte:
- centre de zi pentru prevenirea abandonului familial
- venitul minim de incluziune
- sistemul de tichete pentru formalizarea muncii
Reforma administrației publice, întărirea dialogului social și creșterea eficienței justiției – 137 milioane euro
Proiecte:
- Noua Strategie Națională Anticorupție, adoptată până la sfârșitul anului 2021
- Noua Strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025
- Adoptarea „Legilor justiției”
- Revizuirea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate
- creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI
- Implementarea a aproximativ 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție până la 31 decembrie 2025
- Cadrul legal în domeniul integrității, actualizat până în anul 2024
România educată – 3,6 miliarde euro
Proiecte:
- 2400 de elevi vor beneficia de sprijin să intre în programe de studiu în regim dual
- 50 de școli noi, neutre energetic
- 2.000 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
- 83.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
- 1150 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivel gimnazial si liceal
- 6.000 de școli care au primit resurse și tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării în format virtual
- 130 de creșe construite și operaționalizate