Platformă imobiliară: Seismele recente din Turcia şi Siria produc “unde de șoc” pe piața imobiliară din România. Ce diferențe sunt între prețurile cerute pentru locuințe noi și vechi?

Bucuresti, vedere aeriana, panorama Bucuresti, blocuri Sursa foto: Inquam Photos / Alberto Grosescu

Seismele recente din Turcia şi Siria produc “unde de șoc” și vor avea un impact negativ asupra preţurilor imobilelor vechi din România, în special a celor din Bucureşti, conform consultanţilor în imobiliare. Efectele încep să se simtă: diferenţele preţurilor de vânzare pentru locuinţe din Bucureşti, construite înainte de 1977 şi cele construite după 2010, sunt de aproape 20% şi continuă să crească, arată analiza unei platforme imobiliare. Pe de altă parte, nici construcțiile noi nu sunt ideale, după cum avertiza chiar primarul Capitalei.

Seismele din Turcia și Siria înregistrate în urmă cu o săptămână au readus în atenția publică din România situația fondului locativ, în special a clădirilor construite înainte de 1977, anul ultimului seism similar ca magnitudine cu cele care au devastat recent cele două state. Pe baza unei analize a datelor colectate, coroborată cu raportul Institutului Național de Statistică privind situația fondului locativ la nivel național, specialiștii imobiliare.NET estimează o crește semnificativă a diferenței de preț între locuințele construite anterior anului 1977 și cele noi, predate după 2010. În unele cazuri, apartamentele noi sunt cu aproape 20% mai scumpe.

Potrivit Institutului Național de Statistică, la finalul anului 2021, în România erau 9.587.000 de locuințe. La acest număr se adaugă autorizațiile de construire emise pe tot parcursul anului 2022, de 43.990 de unități, în scădere cu 14,9% față de anul precedent, precizează INS. Așadar, un total de peste 9,6 milioane de locuințe la nivel național.

Calculele platformei arată că, în întreaga țară, peste 4,5 milioane de locuințe au ieșit din perioada de garanție a structurii de rezistență, care potrivit legislației în vigoare este de 50 de ani de la darea în folosință. Astfel, țara noastră are nevoie de o reînnoire a fondului locativ cu aproape 200.000 de unități anual, fie unități locative noi, fie o consolidare a celor construite anterior seismului din 1977. România nu reușește să țină, însă, pasul cu nevoia de a reîmprospăta fondul imobiliar. În 2022, de exemplu, au fost emise de cinci ori mai puține autorizații noi de construire (43.990) decât necesarul anual (200.000) pentru a elimina problema clădirilor ieșite din garanția de siguranță a structurii de rezistență.

La nivelul vânzării de locuințe pe parcursul anului 2023, seismele recente din Turcia și Siria vor avea un impact negativ asupra prețurilor imobilelor vechi din România, în special a celor din București, iar efectele încep să se simtă. Platforma imobiliară a realizat o analiză comparativă a prețurilor de vânzare pentru locuințe din București, construite înainte de 1977 și cele construite după 2010. În unele cazuri, pentru anumite tipuri de locuințe, diferențele de preț sunt de aproape 20% și continuă să crească.

De exemplu, o garsonieră de 34 de metri pătrați construită înainte de 1997 costă, în medie, 49.616 euro, în timp ce una similară, dar construită în ultimul deceniu se vinde, în medie, cu 52.696 de euro. Diferențele cresc atunci când vorbim de apartamentele cu două, trei și patru camere.

Un apartament vechi (<1977) cu două camere, de 55 metri pătrați, se vinde, în Capitală, cu 76.000 de euro – preț mediu, în timp ce unul aflat într-un bloc ridicat după 2010 este cu 10.000 de euro mai scump și depășește 86.700 euro. Pentru 3 camere și o suprafață de 72 de metri pătrați, într-un imobil ridicat anterior seismului din martie 77, un client plătește, în medie, 103.332 de euro, în timp ce pentru o locuință similară, dar nouă, prețul urcă până la 123.360 de euro, cu 16,2% mai mult.

Cea mai mare diferență de preț se regăsește în cazul apartamentelor cu 4 camere, din Capitală, care au o suprafață mai mare de 78 de metri pătrați. Potrivit datelor imobiliare.NET, pentru cele construite înainte de 1977 prețul mediu de vânzare este de 141.986 de euro. În schimb, același apartament cu 4 camere, dar livrat după anul 2010 costă, în medie, 173.165 de euro, o diferență de peste 30.000 de euro (+18%).

 

„Cu cât o clădire este mai veche, cu atât structura de rezistență este mai șubredă, iar acest lucru este cunoscut și de societățile de asigurări, care refuză să mai asigure clădirile cu risc seismic. De cealaltă parte, băncile evită și ele să mai acorde credite pentru clădirile care nu pot fi asigurate împotriva dezastrelor și a cutremurelor. Asta duce la un decalaj major al prețurilor, în funcție de anul de construcție”, susține Dragoș Vîlceanu, fondator Asociația Brokerilor Imobiliari.

Când discutăm de apartamentele din București, din statisticile detaliate ale platformei imobiliare.NET se observă diferențe mari de preț la toate categoriile –  garsoniere, apartamente cu 2, 3 sau 4 camere. Iar aceste diferențe se vor accentua în perioada următoare.

„Dacă analizăm datele INS cu privire la numărul mare de locuințe îmbătrânite din România și le coroborăm cu numărul de cinci ori mai mic decât necesarul anual al autorizațiilor noi de construire, datele platformei imobiliare.NET și evenimentele tragice din Turcia, putem lua în calcul un prognostic sumbru: apartamentele construite înaninte de 1977 vor avea prețuri în cădere liberă”, estimează Vîlceanu.

Pentru această analiză, imobiliare.NET spune că a colectat date de la peste 3.700 de anunțuri de vânzare, din primele două luni ale acestui an, pentru imobile din Capitală construite înainte de seismul din 1977 și le-a comparat cu anunțuri similare pentru clădiri noi, predate după 2010.

Pe de altă parte, nici construcțiile noi nu sunt ideale. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat luni că în România există o ”uriaşă corupţie” în zona de construire, dar nu există şi corupţi, potrivit Agerpres. El a dat ca exemplu planurile urbanistice zonale de sector (PUZ) și a spus că modul în care se construieşte în România şi în Bucureşti este o chestiune de siguranţă naţională, conform G4Media.

Sursa foto: Inquam Photos / Alberto Grosescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *