România și Bulgaria sunt într-o cursă contra timpului pentru a împiedica închiderea rafinăriilor lor petroliere esențiale înainte de intrarea în vigoare la sfârșitul acestei luni a sancțiunile SUA împotriva proprietarilor ruși, scrie POLITICO, potrivit Rador Radio România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Decizia Washingtonului de a include pe lista neagră companiile Lukoil și Rosneft a alarmat țările UE în care sunt prezente cele două mari companii petroliere ruse. Statele se grăbesc să evite o posibilă penurie de combustibil mai înainte ca sancțiunile să intre în vigoare, pe 21 noiembrie.
Parlamentul bulgar a aprobat vineri un nou proiect de lege care i-ar permite guvernului să numească un administrator al uriașei rafinării Burgas, deținută de Lukoil, acordându-i puteri extinse de a prelua controlul operațional asupra ei, de a-i aproba vânzarea și de a o naționaliza, la nevoie. Între timp țara încearcă să obțină și o exceptare de la sancțiuni.
România – unde se află rafinăria Petrotel a Lukoil – nu a luat încă o decizie formală. Dar și Bucureștii analizează posibilitatea de a solicita o „amânare a aplicării sancțiunilor” cât timp își elaborează propriul răspuns, a declarat un demnitar sub rezerva anonimatului pentru a putea vorbi liber. Naționalizarea e considerată „ultima opțiune”, a adăugat el.
Totuși, ministrul român al energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat pentru Politico că guvernul e „pregătit” operațional pentru orice scenariu. Planul guvernului va avea drept scop protejarea „activității economice a României, dar și blocarea finanțării Federației Ruse”, a precizat el.
Trezoreria SUA – care trebuie să aprobe orice vânzare – și Comisia Europeană refuză să comenteze problema.
Eforturile de vânzare a rafinăriilor au șanse și mai incerte după ce compania elvețiană Gunvor și-a retras joi oferta de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil, în urma unor critici dure din partea Trezoreriei SUA privind tranzacția.
Noile măsuri afectează și alte țări din UE. Germania a obținut o derogare de șase luni pentru rafinăria Schwedt, deținută de Rosneft, aflată sub control guvernamental din 2022. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a mers vineri la Washington în speranța de a obține o excepție pentru importurile de petrol rusesc prin conducte pentru țara sa și pentru vecina Slovacia.
Sancțiunile survin pe fondul frustrării în creștere a președintelui Donald Trump din cauza progresului tot mai lent spre un armistițiu în Ucraina. Și UE și-a intensificat în ultimele luni efortul de a scăpa complet de dependența energetică de Moscova.
Probleme cu tranziția
Obținerea unor excepții sau numirea unui administrator de stat al rafinăriilor nu ar trebui să reprezinte o problemă din punct de vedere tehnic.
Totuși, cel mai rău scenariu – în care rafinăriile s-ar închide – s-ar manifesta diferit în cele două țări.
În Bulgaria, unde rafinăria rusă acoperă până la 80% din necesarul de combustibil al țării, închiderea ei ar lăsa Sofia fără aprovizionare „până la sfârșitul anului”, a declarat Martin Vladimirov, analist principal la Centrul pentru Studiul Democrației.
Rafinăria din România, în schimb, asigură cam „20%” din necesarul de combustibil al țării, potrivit Anei Otilia Nuțu, expertă în energie la grupul de reflecție Expert Forum. Închiderea ei ar duce așadar la numai „câteva luni” de scumpiri moderate, timp în care țara va căuta rapid alternative de import.
Închiderea ar putea afecta totuși exportul către Moldova vecină, a precizat ea. Iar „dacă Moldova va fi grav afectată, atunci va fi o nouă […] imensă ocazie de publicitate pentru Rusia”, a declarat Nuțu.
Guvernul Moldovei și-a prezentat vineri propria propunere de a cumpăra activele Lukoil din țară, inclusiv un depozit de combustibil pentru avioane, și a declarat că i-a cerut și el Washingtonului o amânare a sancțiunilor.
Mihail Krutihin, cofondator al consultanței RusEnergy și expert în industria energetică rusă, a fost de acord că rafinăriile ar trebui să-și poată „continua operațiunile” în siguranță, atât timp cât viitorul proprietar păstrează personalul deja angajat și aduce experți suplimentari.
Vânzare dificilă
Problemele reale vor începe însă abia de acum încolo.
În primul rând găsirea unui cumpărător nu va fi ușoară. Ambele rafinării sunt „bine administrate”, a afirmat un fost director Lukoil. Însă găsirea unei companii dispuse să-și asume riscul legal legat de sancțiuni, transporturi costisitoare, prime mari de asigurare și investiții continue va fi „dificilă”, a declarat el.
Dacă Vladimirov a estimat valoarea rafinăriei din Bulgaria, în general profitabilă, la 1,5 miliarde de dolari, Petrotel din România e mai puțin atractivă, potrivit lui Nuțu. Rafinăria, cu o cifră de afaceri anuală sub 40 de milioane de euro în 2023, e înglodată în datorii și „are nevoie de investiții foarte mari”, a declarat ea.
Lukoil nu a răspuns pe moment la solicitarea Politico de a comenta.
Și un posibil arbitraj ar constitui o problemă — mai ales în cazul naționalizării.
Parlamentarii bulgari au adoptat vineri, în numai 30 de secunde, prima versiune a proiectului de lege privind preluarea rafinăriei. Această „grabă și absența completă a procedurii normale [comportă – n.a.] riscul comiterii multor greșeli grave”, a declarat Ivailo Mircev, parlamentar din opoziția de la Bulgaria Democrată.
„Acum ei intenționează să-i acorde acestei persoane puteri într-atât de mari încât Lukoil va da în cele din urmă în judecată Bulgaria — iar banii vor ajunge în Rusia”, a declarat el.
Ministerul Energiei din Bulgaria a refuzat să comenteze.
Nuțu a declarat în schimb că decizia de vânzare a rafinăriilor trebuie coordonată „la nivelul UE” pentru a se preveni riscul ca Lukoil să ocolească sancțiunile americane.
Žygimantas Vaičiūnas, ministrul energiei din Lituania, e de acord. Indiferent ce se va întâmpla, a declarat el, Bruxelles-ul ar trebui să-i verifice pe potențialii cumpărători înainte să aibă loc tranzacția, având în vedere amenințarea rusească.
„Comisia Europeană are drepturi de monitorizare”, a declarat el pentru Politico. „În acest caz trebuie analizate toate variantele.”
Sursa foto: Mira Agron | Dreamstime.com

Sursa foto: Dreamstime