Președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și ministrul Energiei Virgil Popescu se vor întâlni joi cu reprezentanții companiei energetice OMV Petrom, arată agenda transmisă de Guvern și de Administrația Prezidențială. Întâlnirile au loc în contextul scumpirilor puternice la energie, Guvernul anunțând și un proiect de compensare a facturilor consumatorilor. Premierul a menționat, de asemenea, că se gândește și la plafonarea prețurilor la gaze. Totodată, OMV Petrom cere de câțiva ani Guvernului să modifice legea offshore, astfel încât companiile să aibă la dispoziție o legislație predictibilă care să le permită să ia o decizie de investiție pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a declarat recent, într-o conferinţă de presă, că OMV Petrom va continua să colaboreze cu persoanele numite în funcţiile guvernamentale, însă este nevoie de predictibilitate pentru ca proiectele majore, precum extracţia gazelor din Marea Neagră, să meargă mai departe.
Verchere a fost întrebată de jurnalişti dacă planurile companiei de extracţie a gazelor din Marea Neagră sunt afectate de criza politică de la nivel guvernamental.
„Nu activez în politică, ci în business, şi am lucrat toată cariera mea în sectorul de petrol şi gaze, în toată lumea. Unul din lucrurile fundamentale atunci când lucrezi în upstream este că lucrezi cu guvernele. Ce faci de fapt, este să colaborezi cu oamenii care sunt în acele funcţii, pentru a te asigura că îţi faci treaba. România decide pe cine pune în acele funcţii şi noi vom colabora cu acei oameni. Avem nevoie de predictibilitate şi de parteneri în acele funcţii cu care să discutăm şi vom continua să facem aceste lucruri aici, în România”, a răspuns reprezentanta companiei, potrivit Agerpres.
Verchere a arătat că este crucial pentru România să meargă mai departe cu proiectele de gaze din Marea Neagră.
„Din ceea ce ni s-a spus, Legea offshore va fi aprobată în acest an şi avem nevoie să fie aprobată în acest an”, a completat ea.
OMV Petrom furnizează circa 40% din necesarul de ţiţei şi gaze al ţării şi până la 10% din producţia de electricitate.