Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizitează astăzi România pentru a prezenta evaluarea Planului Național de Redresare şi Rezilienţă / Cum vrea România să folosească cele 29 de miliarde de euro

Ursula von der Leyen, Comisia Europeană Sursa foto: ec.europa.eu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află luni într-o vizită oficială la București pentru a prezenta evaluarea Comisiei privind Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României în cadrul NextGenerationEU.

În timpul vizitei sale, președinta von der Leyen se va întâlni cu președintele României, Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu. Cei trei înalţi oficiali vor vizita Spitalul Universitar București, care ar putea beneficia de finanțare prin Mecanismul de redresare și reziliență. La finalul vizitei, cei trei demnitari vor susține o conferință de presă.

„Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență este nu doar documentul în baza căruia vom putea beneficia de o alocare de 29,2 miliarde de euro, ci și garanția că investițiile și reformele vor fi coordonatele următorilor ani. România se raliază, așa cum este firesc, obiectivelor ce caracterizează economiile dezvoltate: modernizarea infrastructurii de transport și medicale, economie verde, digitalizare. Apreciez colaborarea cu partenerii noștri europeni pentru definitivarea PNRR. Guvernul este pregătit să atragă fondurile de care va beneficia România și determinat să aplice programele de reformă”, a afirmat premierul Florin Cîțu.

Analize Economedia

Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu

Ce înseamnă PNRR pentru România

România are la dispoziție circa 29,2 miliarde de euro de la UE pentru proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sumă împărțită aproape egal între granturi nerambursabile și împrumuturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.

PNRR – cele mai recente date:

Alocare totală: 29,2 miliarde euro

Managementul apei – 1,9 miliarde euro

Proiecte:

  • construirea de rețele de apă – 1630 km în localități cu peste 2000 locuitori
  • construirea a 2000 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în localități sub 2000 de locuitori
  • conectarea a 100.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare

Împădurim România – 1,3 miliarde euro

Proiecte:

  • 45.000 de hectare noi de pădure
  • actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate
  • 10.000 hectare habitate naturale refăcute

Managementul deșeurilor – 1,1 miliarde euro

Proiecte:

  • dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu,
  • 550 echipamente de monitorizare a poluării aerului
  • 15 sisteme județene de gestionare a deșeurilor modernizate

Transport – 7,6 miliarde euro

Proiecte:

Autostrăzi:

  • 434 de kilometri de autostradă construiți;
  • 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
  • 45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;

Cale ferată:

  • 311 km de cale ferată modernizată;
  • 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
  • 110 km de cale ferată electrificată;
  • 2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări de reînnoire;
  • 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
  • Metrou: 15.6 km de rețea nouă de metrou; 15 stații noi; 30 de rame

Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde euro

Proiecte:

  • 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic
  • 2.000 de clădiri publice reabilitate

Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde euro

Proiecte:

  1. a) Eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020;
  2. b) Solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020.

Cloud guvernamental și sisteme publice digitale interconectate – 2 miliarde euro

Proiecte:

  • Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă
  • 5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
  • 30.000 de funcționari publici instruiți digital
  • 100 biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieții
  • 65 structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice

Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii – 682 milioane euro

Proiecte:

  • Pensiile speciale sunt limitate
  • Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor
  • Reforme în politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilității fiscale
  • Îmbunătățirea administrării marilor contribuabili
  • Introducerea unui model mai transparent și orientat spre servicii al administrării taxelor
  • Implementarea analizei cheltuielilor în domeniul de sănătate și educație (vor urma și alte sectoare)
  • Introducerea unui proces de bugetare multi-anuală, mai ales pentru partea de cheltuieli

Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, și reforma companiilor de stat – 1,7 miliarde euro

Proiecte:

  • 4.000 de contracte de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor
  • 280 de contracte de finanțare pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
  • Un Fond de Fonduri creat, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
  • Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică
  • 10 institute de cercetare finanțate pentru excelență, printr-un proiect pilot
  • Reforma companiilor de stat

Fondul local pentru tranziția verde și digitală – 2,1 miliarde euro

Proiecte:

  • legislație pentru zonele metropolitane funcționale, pentru politica urbană a României, nouă strategie națională pentru locuire
  • Proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste biciclete, benzi dedicate, stații de încărcare) și pentru digitalizare în localități
  • Program pentru locuințe sociale și pentru tineret
  • 3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene

Turism și cultură – 200 milioane euro

Proiecte:

  • 12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
  • 8 muzee construite/reabilitate și puse în valoare
  • 20 destinații turistice verzi vor fi certificate
  • 15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini vor vizita țara, anual.

Fondul pentru spitale și pentru creșterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde euro

Proiecte:

  • 30 spitale extinse/renovate
  • 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.
  • 3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate
  • 10 secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).

Reforme în domeniul social – 233 milioane euro

Proiecte:

  • centre de zi pentru prevenirea abandonului familial
  • venitul minim de incluziune
  • sistemul de tichete pentru formalizarea muncii

Reforma administrației publice, întărirea dialogului social și creșterea eficienței justiției – 137 milioane euro

Proiecte:

  • Noua Strategie Națională Anticorupție, adoptată până la sfârșitul anului 2021
  • Noua Strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025
  • Adoptarea „Legilor justiției”
  • Revizuirea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate
  • creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI
  • Implementarea a aproximativ 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție până la 31 decembrie 2025
  • Cadrul legal în domeniul integrității, actualizat până în anul 2024

România educată – 3,6 miliarde euro

Proiecte:

  • 2400 de elevi vor beneficia de sprijin să intre în programe de studiu în regim dual
  • 50 de școli noi, neutre energetic
  • 2.000 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
  • 83.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
  • 1150 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivel gimnazial si liceal
  • 6.000 de școli care au primit resurse și tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării în format virtual
  • 130 de creșe construite și operaționalizate

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Daca doar citesti maretul PNRR iti dai seama ca e multa poezie:
    Spre exemplu:
    “Noua Strategie Națională Anticorupție, adoptată până la sfârșitul anului 2021”
    “creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI”
    “Reforma companiilor de stat”
    “Pensiile speciale sunt limitate”
    Si nu numai!
    Ma ntreb cum pot fi cuantificate “proiectele” acestea?

    • Dar xea mare tare fraza:
      “15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini vor vizita țara, anual.”
      Toata Romania face turism?
      Daca nai sunt 15 milioane de rezidenti aici.
      Peste 5 milioane sun plecati la munca in strainatate.
      15 milioane sunt cu pensionari si copii.
      O cifra corecta nu au autoritatile dat fiind cunoscut ca pe listele de vot apar si persoane decedate.
      Su cum pot fi numaratii turistii acestia?

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.