pixabay.com
De câteva săptămâni, prețul energiei explodează pe piețe iar guvermele europene încep să fie îngrijorate de efectul asupra facturilor clienților. Nicio țară nu este scutită. Miercuri, prețurile spot pentru Franța pe principalele burse europene (EPEX și Nord Pool) au atins un maxim, la peste 196 de euro pe megawatt, potrivit BFM TV.
Megawattul se tranzacționa pe aceeași piață la mai puțin de 60 de euro în aceeași perioadă în 2019, înaintea crizei sanitare. În alte zone, aceeași situație, cu maxime de peste 200 euro pe megawatt înregistrate în Belgia, Olanda, Italia sau chiar peste 420 de lire în Marea Britanie.
Pe piețele futures (livrările la un an, doi sau trei ani), prețurile la energie în Franța au bătut recordul din 2008 (93 euro pe megawatt) la începutul lui septembrie și depășea 100 euro în urmă cu câteva zile, față de 45 de euro la începutul anului.
O inflamare a prețurilor care se explică în mare parte prin creșterea puternică a prețului la gaze, legată de relansarea masivă a economiei mondiale, care a creat un dezechilibru între ofertă și cerere, și prin lipsa de stocuri în Europa. Miercuri, prețul pe piala en gros a atins 79,31 euro pe megawatt, un maxim istoric pe piața europeană de referință, TTF (Olanda), după ce se majorase deja cu 30% de la începutul săptămânii.
Care sunt consecințele pentru consumator?
În Franța, premmierul Jean Castex a anunțat joi un ajutor social excepțional de 100 de euro pentru cele 5,8 milioane de gospodării care beneficiază de subvenții la energia electrică.
Guvernul italian și-a exprimat și el îngrijorarea față de avansul prețurilor la energie. După o creștere de 20% în trimestrul precedent, ministrul pentru Tranziția energetică Roberto Cingolani a avertizat că “în următorul trimestru factura de energie va crește cu 40%”.
În Spania, puternic depedentă de gaz pentru producția energetică, factura medie lunară atinge acum 108 euro, o creștere cu 62% într-un an. Pentru a contracara această dinamică, guvernul a prezentat marți o serie de măsuri care prevăd în special o reducere temporară a impozitului special pe electricitate plătit de companii și persoane fizice, care va scădea de la 5,11% la 0,5%, rata minimă impusă de regulile europene.
Un mecanism care să permită limitarea beneficiilor extraordinare ale companiilor de electricitate, grație prețurilor ridicate, va fi aplicat până în 31 martie 2022. La acestea se adaugă măsurile anunțate în iulie precum reducerea temporară a TVA-ului pe electricitate de la 21 la 10% și suspendarea impozitului pe vânzarea producției de energie electrică. Îm fine, premierul Pedro Sanchez s-a angajat ca valoarea facturii plătite de spanioli la finalul anului să fie la un nivel similar cu cel din 2018.
Cum s-a ajuns aici?
Prețurile la gaze au începput să crească la începutul lui aprilie, când condițiile meteo nefavorabile au determinat recurgerea la rezervele stocate, care au scăzut sub media pe cinci ani dinaintea pandemiei.
De atunci, Europa se luptă să refacă rezervele, înaintea sezonului de iarnă.
Pe lângă aceste evenimente, Rusia a început să reducă livrările, o mișcare care a generat întrebări dacă nu cumva Moscova acționează deliberat pentru a-și promova proiectul Nord Stream 2. Controversatul gazoduct urmează să aducă în curând primele gaze din Rusia în Europa, ocolind Ucraina.
Deficitul “începe să facă piețele nervoase, în condițiile în care iarna se apropie,” explică Stefan Konstantinov, senior analyst la ICIS Energy.
“De departe principalul factor este legat de gazele naturale,” subliniază Glenn Rickson, de la S&P Global Platts Analytics.
La acestea se adaugă însă și cotația carbonului, care a crescut de aproape trei ori în acest an, în condițiile în care UE reduce oferta de credite de emisie. Prețul de referință al carbonului a urcat peste 60 de euro pe tona metrică pentru prima oară în aceste ultime săptămâni.
Rickson crede că perspectiva prețurilor la energie în Europa “depinde puternic” de prețul la gaze care, în opinia sa, va continua să crească în următoarele luni. “Pe lângă tabloul general, ne așteptăm ca prețurile să fie foarte volatile, cu fluctuații de la prețuri orare mici sau chiar negative când producția eoliană este mare, la prețuri foarte mari când vântul este slab și cererea mare.”