Prețurile la gaze au crescut cu 56% în ultimii 3 ani. Care sunt motivele?

Prețul gazelor naturale a crescut puternic acum 3 ani, după care a urmat o perioadă în care acesta a scăzut constant. Comparând situația prețului gazelor naturale efectiv plătit de consumatorul final casnic în luna iulie 2021 și luna iulie 2024, constatăm că acesta a crescut cu cca 56% (preț calculat fără TVA) la consumatorul final, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă.

Dincolo de explicațiile consacrate – perioadă post pandemică, criza energetică, război – analiza Asociația Energia Inteligentă arată că toate componentele care formează prețul gazelor au avut o contribuție la această creștere. Dacă prețul componentei marfă (a gazelor naturale fără tarife), a crescut și apoi a scăzut, creșterea de preț determinată de creșterea tarifelor este una semnificativă, tarife mari care vor rămâne permanent de acum încolo.

Creșterea prețului la gaze a avut la bază următoarele creșteri din ultimii 3 ani:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• Tarifele de distribuție gaze au crescut, în medie, de la cca 27 lei/MWh la 58 lei/MWh, o creștere de 116%
• Tarifele de transport plătite de furnizori au crescut, în medie, de la cca 5 lei/MWh la 12 lei/MWh, o creștere de 160%
• Prețul mediu al gazelor – marfă a crescut de la cca 116 lei/MWh la 180 lei/MWh, o creștere de 55%
• Componenta de furnizare a gazelor naturale a crescut de la cca 7,5 lei/MWh la 12 lei/MWh, o creștere de 60%

Contribuția fiecărei componente la creșterea prețului gazelor naturale efectiv achitat în factură se prezintă în felul următor:

• Componenta de distribuție – 38%
• Componenta de transport – 8%
• Componenta gaz marfă – 40%
• Componenta de furnizare a gazelor naturale – 14%

Conform Asociației, creșterea tarifelor de distribuție și transport, realizată de ANRE, se datorează în special „gratuitățiilor” introduse în anul 2020 prin Legea 155/2020, care modifică vechea lege a energiei electrice și gazelor astfel s-a ajuns să se construiască mii de km de conducte care stau goale sau aproape goale, dar care produc costuri care sunt achitate de toții consumatorii României prin mărirea de tarife.

Creșterea componentei gaz marfă se datorează evoluției prețului pe bursele de gaze și a formării pieței europene a gazelor naturale, dar și a fiscalității ridicate din zona de producție și funizare a gazelor.

Creșterea componentei de furnizare a gazelor naturale se datorează, în principal acoperirii costurilor cu dobânzile plătite de către furnizori băncilor, urmare a susținerii de către aceștia a schemei de plafonare și a plății cu mare întărziere a obligațiilor statului către aceștia.

„Concluziile analizei arată că în fapt, statul prin instituțiile sale a fost actorul principal în generarea directă sau indirectă a acestor creșteri de preț al gazelor”, conchide Asociația Energia Inteligentă.