Sursa foto: Pexels
Preţurile petrolului au scăzut joi cu aproximativ 3 dolari pe baril, din cauza stocurilor mai mari de benzină din SUA şi după ce o majorare a dobânzii cheie de către Banca Centrală Europeană (BCE) a stârnit îngrijorare privind cererea, în timp ce reluarea livrărilor de petrol din Libia şi reluarea fluxurilor de gaze ale Rusiei către Europa au atenuat preocupările privind aprovizionarea, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au pierdut 2,44 dolari, sau 2,3%, până la 104,48 dolari pe baril până la ora 16:24 GMT (19:24 ora României). Contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate au scăzut cu 3,06 dolari, sau cu 3,1%, la 96,82 dolari.
Ambele contracte au scăzut cu mai mult de 5 dolari în timpul tranzacţiilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Contractele futures pentru benzină din SUA au scăzut cu 15 cenţi, sau cu 4,5%, la 3,13 dolari pe galon, după o creştere de 3,5 milioane de barili de marfă depozitată săptămâna trecută, au arătat miercuri datele guvernului american, depăşind cu mult prognozele analiştilor.
”Principalul protagonist al petrolului este benzina, existând percepţii cu privire la distrugerea cererii de benzină”, a declarat Robert Yawger, director general pentrul contracte futures la Mizuho.
Volumul de tranzacţionare cu contracte futures pe petrol a fost, de asemenea, slab, iar preţurile volatile, deoarece traderii încearcă să coreleze cererea de energie mai slabă cu o ofertă mai restrânsă ca urmare a pierderii barililor ruseşti după invazia Ucrainei de către ţară.
Fluxurile prin conducta de gaze naturale Nord Stream 1 din Rusia, care trece pe sub Marea Baltică spre Germania, au fost parţial reluate joi. după ce conducta a fost închisă pentru întreţinere pe 11 iulie.
Conducta rula deja cu volume reduse în urma unei dispute declanşate de invazdarea Ucrainei de către Rusia.
Banca Centrală Europeană s-a alăturat joi multor alte bănci centrale în creşterea ratelor dobânzilor, concentrându-se mai degrabă pe combaterea inflaţiei fulminante decât asupra recesiunii economice, care poate afecta cererea de petrol.
Banca Japoniei a menţinut rate ale dobânzilor ultra-scăzute, pentru a stimula creşterea economică.