Linia de tren către viitorul Terminal al Aeroportului Otopeni va fi una simplă cu o gară înfundată, potrivit Memoriului Tehnic pentru faza a doua a legăturii Bucureşti-Otopeni, soluţie pe care Asociaţia Pro Infrastructură (API) o critică dur şi o descrie ca fiind din ,,anii 60”.
Viitorul terminal al celui mai mare aeroport din ţară are nevoie de o linie de tren dublă şi electrificată cu gară de trecere care să asigure o capacitate de transport pentru o capitală europeană, atrage atenţia asociaţia, care cere Ministerului Transporturilor, Companiei Aeroporturi Bucureşti şi CFR Infrastructură revizuirea imediată a acestui proiect.
O linie simplă (n.r. linie simplă şi neelectrificată) după modelul celei dintre Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni limitează numărul de trenuri şi nu permite o cadenţă sub 40 de minute, explică Asociaţia Pro Infrastructură .
„Proiectanții arată că nu au învățat nimic din soluția chinuită aflată în operare pentru Terminalul 1 cu frecvențe extrem de slabe: abia se înghesuie un tren la 40 de minute. Ni se propune și pentru T2 o legătură pe linie simplă, într-o gară înfundată. Ambele sunt soluții de anii 1960. Linia simplă limitează numărul de trenuri pe oră, ceea ce vedem acum la T1”, subliniază API.
O gară înfundată şi nu una cu trecerea trenurilor direct prin terminal, după modelul celor din Londra, Bruxelles, Barcelona sau Stockholm, ar fi complet lipsită de perspectivă, condamnă gara din terminal și pe călătorii ei la izolare feroviară, fiind legată doar de Gara de Nord în loc să fie legată direct spre Brăila, Galați, Iași, Ploiești sau Constanța, mai subliniază asociaţia care monitorizează investiţiile din transporturi.
Tunel de 4 kilometri pentru Noul Terminal de la Aeroport
Potrivit datelor din Memoriul Tehnic, racordul la noul Terminal va avea o lungime de 6,76 km, iar de la Baloteşti la Terminalul Est se prevede un tunel cu secţiune circulară sau casetată de 4,2 km. Staţia va fi supraterană, la o înălţime maximă de 10 metri şi cu peroane de 150 de metri lungime. Valoarea totală a investiţiei pentru modernizarea liniei Gara de Nord – Otopeni şi legătura cu noul Terminal: 1,1 miliarde lei cu o durată estimată de 36 de luni.
Traficul internaţional aerian al României este gestionat prin 14 aeroporturi, 66% din acesta fiind deservit de Aeroportul Henri Coandă – Otopeni care, în 2019 a atins 14,7 milioane de pasageri (n.r. 1,6 milioane doar pe rute interne), mult peste capacitatea proiectată, se arată într-un Memorandum al Guvernului discutat în luna februarie şi consultat de Economedia, prin care se analizează opţiunile de dezvoltare cu sprijinul Băncii Mondiale.
Noul Terminal de la Otopeni care cuprinde şi infrastructura aeroportuară are o valoare estimată de aproximativ 1 miliard de euro, din care aproape 50 de milioane de euro reprezintă doar despăgubirile pentru exproprieri, procedurile de expropriere fiind aproape finalizate.
Pe lângă problema racordului feroviar către noul Terminal, Ministerul Transporturilor trebuie să decidă dacă continuă sau nu Magistrala de metrou M6 şi pe secţiunea Tokyo (Băneasa) – Otopeni, tronsonul cu şase staţii neavând finanţare europeană, spre deosebire de primul tronson 1 Mai – Băneasa.