Producătorii și importatorii de băuturi spirtoase din România susțin că statul a colectat mai puțini bani din accize anul acesta, deși le-a majorat

Veniturile colectate de stat din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele nouă luni ale acestui an faţă de perioada similară din 2024, în pofida majorării nivelului accizei cu 14,4%, susţin reprezentanţii Spirits România, asociaţie patronală ce reuneşte producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase din România, transmite Agerpres.

Potrivit datelor oficiale transmise la solicitarea Spirits România, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat accize în valoare totală de 826,75 milioane lei în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu 880,62 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o diminuare de aproximativ 6%.

În acest interval, acciza la băuturile spirtoase s-a majorat de două ori, o dată cu 4,4% începând de la 1 ianuarie 2025 şi a doua oară cu 10% începând de la 1 august 2025.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Asociaţia precizează că o nouă majorare de 10% este prevăzută în HG 141/2025 pentru 1 ianuarie 2026. Totodată, reprezentanţii Spirits România avertizează că păstrarea acestui calendar de creştere a accizei va avea consecinţe dramatice, cu impact major asupra proliferării băuturilor din piaţa nefiscalizată.

Conform unui studiu realizat recent de Roland Berger, 30-40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producţia ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situaţie duce la pierderi semnificative de venituri – estimate, potrivit Roland Berger, la 45-65 de milioane de euro anual.

“Datele autorităţilor confirmă un fenomen asupra căruia noi am avertizat în repetate rânduri: majorarea accizei la spirtoase nu este o soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare. O acciză mai mare înseamnă un preţ mai mare pentru consumatori, ceea ce determină orientarea către produse ilicite care, deşi sunt mai ieftine deoarece nu includ taxe, sunt periculoase. Orientarea consumului către produsele contrafăcute este un fenomen care se va amplifica dacă vor continua majorările de acciză. Însă, dincolo de problema legată de diminuarea veniturilor statului, cel mai mare pericol este legat de sănătatea publică, deoarece băuturile contrafăcute nu beneficiază de control şi garanţii de calitate. Aceste riscuri afectează sectoare importante ca Horeca sau turismul”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România, citat în comunicat.

Potrivit asociaţiei, accizele şi TVA reprezintă aproximativ 60% din preţul final al băuturilor spirtoase.

“Deşi toate băuturile alcoolice conţin acelaşi ingredient activ – etanolul – iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are acelaşi efect asupra organismului uman, taxarea este disproporţionată. Consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin. În acest context, industria băuturilor spirtoase a solicitat adoptarea unui cadru fiscal mai echilibrat pentru diferitele categorii de băuturi, bazat pe conţinutul de alcool pur”, se mai arată în document.