Producția de energie eoliană și fotovoltaică, în 2030, va reprezenta 26% din tot mixul energetic, de unde acum înseamnă 13%, pentru că mii de MW vor fi instalați pe teritoriul României și pentru că scade ponderea altor surse, cum ar fi cărbunele, potrivit Planului de Dezvoltare al SNT Transgaz 2021 – 2030 care a fost aprobat de ANRE. Per total, sursele regenerabile, la care se include și apa, vor reprezenta jumătate din toată generare de energie, peste șapte ani.
Din diagramele prezentate de Transgaz, vedem cum ponderea energiei generate din gaz scade de la 19 la 14%, nuclearul crește de la 17 la 21%, pe fondul intrării în funcțiune a U3 de la Centrala Nucleară Cernavodă, care mai aduce 700 MW în sistem, iar apele rămân constante, la 24%.
„Se preconizează creșteri semnificative a producției de energie electrică din surse solare de la 1.982 GWh în 2020 la 7.357 GWh în 2030, respectiv din surse eoliene de la 7.063 GWh în 2020 la 12.571 GWh în 2030. Per total, producția din surse regenerabile atinge un nivel de 39% din totalul producției brute de energie electrică în 2020, respectiv 49% în 2030. De asemenea, este preconizată înlocuirea mai multor grupuri pe cărbune cu unități în ciclu combinat alimentate cu gaze naturale și unități bazate pe surse regenerabile de energie, retehnologizarea unei unități nucleare, precum și construcția cel puțin a unei noi unități nucleare până în 2030.”
În prezent, vedem cu cărbunele ajunge deja nesemnificativ în mixul energetic, din pricina costurilor mare de funcționare a termocentralelor, datorate politicilor climatice și concurenței cu o sursă mult mai ieftină de energie – eolianul și solarul(care sunt subvenționate de toți consumatorii români, prin sistemul certificatelor verzi – n.r.). Gazul, care acum are aproape aceeași pondere în mixul energetic precum cărbunele, va mai crește, pentru că sunt proiecte în derulare de trecere de la cărbune la gaz și termocentrale în construcție tot pe gaz. Este vorba aici de mari proicte, precum Mintia – 1.700 ME pe gaze, finalizare termocentralei Iernut, a Petrom, de 265 MW, termocentrala Palas, din Constanța, 160 MW pe gaz, construită pe amplasamentul vechii Palas, dar și altele.
În prezent, România are o capacitate funcțională de producere a energiei de 9-10.000 de MW, o bună parte în termocentrale. Consumul nu atinge potențialul producției, pentru că aici intervin energiile mai ieftine și mai competitive în piață, cum ar fi cele regenerabile, care pot veni din intern sau din import. Prin urmare, deși termocentralele pe gaz și cărbune au o capacitate instalată și funcționabilă imediat de peste 5.000 de MW, doar arareori produc 2.200 MW.