sursa foto: Pexels
Directiva europeană privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului intră în vigoare din data de 3 iulie 2021, astfel încât farfuriile, tacâmurile de unică folosinţă, paiele sau beţişoarele de urechi nu vor mai putea fi puse pe piaţă, relatează Agerpres.
În cazul României, momentan, Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului, adoptată în urmă cu doi ani de Parlamentul European, nu a fost transpusă în legislaţia naţională. O Ordonanţă de Urgenţă în acest sens aşteaptă să fie aprobată de Guvern.
“Discutăm despre o chestiune extrem de importantă şi urgentă. Teoretic în câteva zile ar fi trebuit să avem în vigoare acest act normativ. Nu suntem în stadiul în care am putea să aprobăm varianta finală, dar înţeleg de la colegi că au avut loc multe discuţii, cel puţin interinstituţionale şi chiar dacă unele dintre feedback-uri au lipsit din partea colegilor de la diverse ministere, trebuie să mergem înainte şi să definitivăm textul de act normativ. Ca o primă concluzie, după ce săptămâna trecută, acum două săptămâni, am avut mai multe discuţii cu colegii mei, cred că problema cea mai complexă care trebuie rezolvată este perioada de tranziţie. Trebuie să vedem cum reuşim să legăm această perioadă în care totul este permis cu perioada în care majoritatea acestor produse vor fi interzise atât la producători cât şi punerea lor pe piaţă din stocurile pe care le au comercianţii sau producătorii. Ar putea exista şi măsuri intermediare. Lucrăm la un act normativ, o ordonanţă, prin care măcar la festivaluri să interzicem din vara asta folosirea acestor produse care sunt în Directivă. Cred că ar fi un semnal bun, pozitiv, astfel încât măcar acolo unde imediat se poate implementa să dăm un semnal pozitiv”, a explicat, joi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, la o conferinţă organizată de Pria Events.
Oficialul a semnalat că “nu prea a primit semnale, nici sprijin” de la Ministerul Sănătăţii, iar Ministerul Economiei nu ştie să calculeze impactul sau consecinţele fabricării acestor produse din plastic.
“Nu prea am primit semnale nici sprijin nici de la Ministerul Sănătăţii, deşi ţigările şi filtrele acelea care sunt single-use practic sunt cumva, într-un fel, în ograda, în curtea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Economiei, ca în România de obicei, nu ştie să calculeze un impact sau consecinţele interzicerii producţiei acestor produse din plastic. Indiferent de abordarea instituţională, noi avem obligaţia să implementăm Directiva şi să facem transpunerea în cursul verii. Acest lucru se poate face printr-o Ordonanţă de Urgenţă, dacă ne mişcăm destul de repede şi avem un ok din partea asociaţiilor, a producătorilor, din partea întregului spectru afectat de transpunerea acestei directive. Putem eventual să mai aşteptăm un pic şi să vină înapoi Parlamentul, din septembrie, să intre pe procedură parlamentară standard. Acest lucru va genera un risc de penalităţi, de infringement din partea Comisiei. Nu suntem singura ţară care nu e gata cu această procedură, dar mie mi-ar fi plăcut să fim printre cei care au rezolvat aceste chestiuni în timpul stabilit, sau înainte de deadline-ul stabilit pentru transpunere”, a spus Tanczos.
Datele Comisiei Europene (CE) arată că produsele de unică folosinţă din plastic au un impact negativ major asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii oamenilor, 70% dintre deşeurile descoperite în apele şi pe plajele europene fiind produse din plastic.
Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului a fost adoptată în urmă cu doi ani şi prevede zece categorii de produse: beţigaşe de urechi, farfurii şi tacâmuri de unică folosinţă, baloane şi beţe pentru acestea, ambalaje de mâncare, pahare din plastic pentru băuturi, alte ambalaje folosite pentru băuturi, filtre de ţigări, pungi de plastic, ambalaje din plastic, şerveţele umede şi alte produse de igienă din plastic.
Documentul forului european prevede şi faptul că, în conformitate cu politica UE privind deşeurile, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a reduce consumul anumitor materiale plastice de unică folosinţă pentru care nu există nicio alternativă (căni de băut, inclusiv huse şi capace, şi recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat), dar şi să monitorizeze consumul acestor produse de uz unic, precum şi măsurile luate şi raportează progresele înregistrate către Comisia Europeană.
În plus, Directiva impune o reducere cantitativă ambiţioasă şi susţinută a consumului acestor produse până în anul 2026, comparativ cu valoarea de referinţă din 2022. Astfel, pe lista cerinţelor de colectare separată şi de proiectare pentru sticlele de plastic, se stabileşte o ţintă de colectare de 90% pentru reciclarea sticlelor de plastic până în 2029 (cu o ţintă provizorie de 77%, până în 2025). Aceste sticle ar trebui să conţină cel puţin 25% plastic reciclat pentru fabricarea lor până în 2025 (pentru sticlele PET), respectiv 30% până în 2030 (pentru toate sticlele).
“Anumite produse din plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă trebuie să poarte un marcaj vizibil, clar lizibil şi indelebil aplicat pe ambalajul lor sau pe produsul în sine: articole sanitare; serveţele umede; produse din tutun cu filtre; pahare de băut. Aceste etichete ar trebui să informeze consumatorii despre: opţiuni adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produs sau ce tip de eliminare a deşeurilor trebuie evitată pentru produs şi prezenţa materialelor plastice în produs, precum şi despre impactul negativ asupra mediului al eliminării acestora”, se menţionează în Directiva europeană.
Actul normativ trebuie transpus în legislaţia ţărilor UE până la 3 iulie 2021, iar restricţiile de piaţă şi marcarea regulilor de produs se aplică începând cu această dată, în timp ce cerinţele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică de la 3 iulie 2024. Măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului intră în vigoare din 31 decembrie 2024.
La sfârşitul lunii mai a acestui an, Comisia Europeană a publicat orientări referitoare la normele Uniunii Europene (UE) privind produsele din plastic de unică folosinţă şi a adoptat o decizie de punere în aplicare privind monitorizarea şi raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piaţă şi a deşeurilor de echipamente de pescuit colectate.
Un comunicat al Executivului comunitar preciza că aceste norme au ca scop reducerea deşeurilor marine provenite de la produsele din plastic de unică folosinţă şi de la echipamentele de pescuit şi de promovare a tranziţiei către o economie circulară cu modele de afaceri, produse şi materiale inovatoare şi durabile.
“Reducerea utilizării produselor din plastic de unică folosinţă contribuie la protejarea sănătăţii oamenilor şi a planetei. Normele Uniunii Europene reprezintă o realizare notabilă în ceea ce priveşte combaterea deşeurilor marine. În acelaşi timp, aceste norme stimulează modele de afaceri durabile şi ne apropie de o economie circulară în care se preferă reutilizarea mai degrabă decât unica folosinţă. Aceasta este esenţa Pactului verde european – protejarea şi refacerea mediului nostru natural, stimulând în acelaşi timp întreprinderile să inoveze”, a afirmat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.
În conformitate cu normele UE din 2019 privind produsele din plastic de unică folosinţă, până la data de 3 iulie a acestui an, statele membre trebuia să se asigure că anumite produse din plastic de unică folosinţă nu mai sunt introduse pe piaţa UE.
Acestea sunt o serie de produse pentru care există pe piaţă alternative fără plastic la preţuri accesibile: beţişoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, beţele pentru baloane, precum şi unele produse fabricate din polistiren expandat (pahare şi recipiente pentru alimente şi băuturi) şi toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
Pentru alte produse din plastic, cum ar fi echipamentele de pescuit, pungile de plastic de unică folosinţă, recipientele pentru băuturi şi alimente pentru consumul imediat, pachetele şi foliile de plastic, filtrele de tutun, articolele sanitare şi şerveţelele umede, se aplică măsuri diferite. Printre acestea se află limitarea utilizării şi reducerea consumului acestora şi prevenirea generării de deşeuri prin cerinţe de etichetare, scheme de răspundere extinsă a producătorilor (principiul “poluatorul plăteşte”), campanii de sensibilizare şi cerinţe în materie de proiectare a produselor.
Decizia de punere în aplicare privind monitorizarea şi raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piaţă şi a echipamentelor de pescuit colectate le permite statelor membre să îşi îndeplinească obligaţia de a raporta, începând cu anul 2022, cu privire la echipamentele de pescuit introduse pe piaţă şi la echipamentele de pescuit colectate pe mare. Obiectivul este de a stimula aducerea la ţărm a tuturor echipamentelor de pescuit şi de a îmbunătăţi gestionarea acestora prin implicarea schemelor extinse de răspundere a producătorului.
Mai mult, pe baza datelor, statele membre care deţin ape marine vor trebui să stabilească, până la 31 decembrie 2024, o rată naţională minimă anuală de colectare în vederea reciclării a deşeurilor de echipamente de pescuit care conţin plastic, în scopul stabilirii unor obiective cantitative obligatorii de colectare la nivelul Uniunii.
Echipamentele abandonate, pierdute sau aruncate reprezintă 27% din deşeurile de pe plaje, în conformitate cu evaluarea impactului din 2018, iar o parte semnificativă a echipamentelor de pescuit introduse pe piaţă nu este colectată în vederea tratării.