Profesor de economie: Ce-ar fi dacă frații Pavăl, fondatorii Dedeman, ar împărți averea către fiecare român? Sau patronul Zara ne-ar da din miliardele lui?

Cum lovește statul economia când taxează tranzacțiile bancare și cere „solidaritate” de la firmele care merg bine, explică un profesor de economie pentru Ziarul de Iași.

Ideea de a „redistribui” averea uriașă a lui Amancio Ortega, patronul Zara, nu doar românilor, ci la nivel global, sau de a fragmenta Dedeman în milioane de bucăți pentru a oferi fiecărui român o parte, din solidaritate, poate părea absurdă. Totuși, în România, astfel de scenarii stau la baza unor propuneri politice cât se poate de serioase.

Profesorul Dan Chirleșan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iași, atrage atenția că măsuri precum taxa de solidaritate și taxa pe tranzacții bancare, dacă s-ar adopta, ar fi ineficiente și chiar toxice pentru o economie fragilă și pentru antreprenorii care încă țin România în picioare, scrie Ziarul de Iași.

Analize Economedia

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

„Dacă nu suntem «parcați» într-un stat capturat de o juntă de extractori de rente sau într-o țară bananieră, în care să ne dorim ca plățile să se facă doar cu valiza, eventual prin revenirea la troc, nu cred că ar trebui să ne lăsăm mentalul colectiv păcălit de aceste fente, scăpate pe surse din zona negociatorilor partidelor către mediul public, prin care ni se propun tot felul de năzbâtii în loc de soluții decente de corecție a ceea ce reprezintă deficitele gemene devenite super obeze, deficite care netratate ne apropie de zona de Junk, pe poteca nisipurilor mișcătoare în care piețele financiare nu ne vor mai credita, prietenește sau chiar deloc”, atrage atenția profesorul Dan Chirleșan.

Legat de taxa de solidaritate – un impozit suplimentar aplicat companiilor sau persoanelor cu venituri mari –, cazul Dedeman, compania românească fondată de frații Pavăl de la zero, ilustrează perfect riscurile unor astfel de măsuri fiscale exagerate. Dacă statul își pune masca de Moș Crăciun fiscal și decide să „redistribuie” după ureche, spune economistul, firme solide precum Dedeman ar putea deveni victime ale populismului economic. În loc să sprijinim economia privată și investițiile, o astfel de abordare riscă să saboteze exact motoarele care țin România în mișcare.

„Cum ar fi ca prima companie de bricolaj din România, creată de la firul ierbii frații Pavăl, să fie fragmentată și împărțită în 18 milioane de bucăți, pentru a îndestula fiecare român cu așa numita lingură a solidarității sociale”, întreabă economistul.

Mai radical, el vine cu un alt scenariu: să luăm averea lui Amancio Ortega, patronul Zara, și să o împărțim egal între toți locuitorii lumii. Chiar dacă pare tentant, rezultatul ar fi o sumă foarte mică pentru fiecare persoană, dar fabricile ar fi închise, mii de oameni și-ar pierde locurile de muncă, iar milioane de clienți nu ar mai avea acces la produse. În loc să rezolve problema inegalităților, un astfel de demers ar crea un gol economic și social. În aceeași logică a măsurilor care par să ignore realitățile economice, apare și ideea taxei pe tranzacții bancare.