Sursa foto: Pexels
Atunci când Diane Gayeski, profesor de comunicare strategică la Ithaca College, primește un eseu de la unul dintre elevii săi, trece o parte din el prin ChatGPT, cerând instrumentului de inteligență artificială să critice și să sugereze cum să îmbunătățească lucrarea.
“Cel mai bun mod de a privi AI pentru notare este ca pe un asistent de predare sau de cercetare care ar putea face o primă trecere … și face o treabă destul de bună în acest sens”, a declarat ea pentru CNN.
Ea le arată studenților săi feedback-ul de la ChatGPT și modul în care instrumentul le-a rescris eseul. “Voi împărtăși și eu ce cred despre introducerea lor și vom discuta despre asta”, a spus ea.
Gayeski cere clasei sale de 15 elevi să facă același lucru: să-și treacă proiectul prin ChatGPT pentru a vedea unde pot aduce îmbunătățiri.
Apariția inteligenței artificiale remodelează educația, prezentând beneficii reale, cum ar fi automatizarea unor sarcini pentru a elibera timp pentru o instruire mai personalizată, dar și unele pericole mari, de la probleme legate de acuratețe și plagiat până la menținerea integrității.
Atât profesorii, cât și elevii folosesc noua tehnologie. Un raport realizat de firma de consultanță strategică Tyton Partners, sponsorizat de platforma de detectare a plagiatului Turnitin, a constatat că jumătate dintre studenții de la facultate au folosit instrumente de inteligență artificială în toamna anului 2023. Între timp, deși mai puțini membri ai facultății au folosit IA, procentul a crescut la 22% dintre aceștia în toamna anului 2023, față de 9% în primăvara anului 2023.
Profesorii apelează la instrumente și platforme de IA – cum ar fi ChatGPT, Writable, Grammarly și EssayGrader – pentru a ajuta la notarea lucrărilor, la redactarea feedback-ului, la elaborarea planurilor de lecții și la crearea de sarcini. De asemenea, aceștia folosesc instrumentele în plină expansiune pentru a crea chestionare, sondaje, videoclipuri și interacțiuni pentru a ridica miza” pentru ceea ce se așteaptă în clasă.
Pe de altă parte, elevii se bazează pe instrumente precum ChatGPT și Microsoft CoPilot – care este integrat în Word, PowerPoint și alte produse.
Dar, în timp ce unele școli au format politici cu privire la modul în care elevii pot sau nu pot utiliza IA pentru munca școlară, multe dintre ele nu au orientări pentru profesori. Practica de a utiliza IA pentru a scrie feedback sau pentru a corecta temele ridică, de asemenea, considerente etice. Iar părinții și studenții care cheltuiesc deja sute de mii de dolari pentru școlarizare se pot întreba dacă o buclă de feedback nesfârșită de conținut generat și evaluat de AI în facultate merită timpul și banii.
“Dacă profesorii o folosesc doar pentru a nota, iar studenții o folosesc doar pentru a realiza un produs final, nu va funcționa”, a spus Gayeski.
Momentul și locul pentru AI
Modul în care profesorii folosesc IA depinde de mulți factori, în special atunci când vine vorba de notare, potrivit lui Dorothy Leidner, profesor de etică în afaceri la Universitatea din Virginia. Dacă materialul care este testat într-o clasă mare este în mare parte cunoștințe declarative – deci există un corect și un greșit clar – atunci un profesor care notează folosind AI “ar putea fi chiar superior notelor umane”, a declarat ea pentru CNN.
IA le-ar permite profesorilor să noteze lucrările mai repede și mai consistent și să evite oboseala sau plictiseala, a spus ea.
Dar Leidner a precizat că atunci când vine vorba de clase mai mici sau de lucrări cu răspunsuri mai puțin definitive, notarea ar trebui să rămână personalizată, astfel încât profesorii să poată oferi un feedback mai specific și să cunoască munca unui elev și, prin urmare, progresul în timp.
“Un profesor ar trebui să fie responsabil pentru notare, dar poate da o anumită responsabilitate AI-ului”, a spus ea.
Ea a sugerat ca profesorii să folosească IA pentru a analiza anumiți parametri – cum ar fi structura, utilizarea limbii și gramatica – și să acorde un scor numeric pe baza acestor cifre. Dar profesorii ar trebui apoi să noteze ei înșiși lucrările elevilor atunci când caută noutatea, creativitatea și profunzimea perspectivei.
Leslie Layne, care a predat cele mai bune practici ChatGPT în cadrul atelierului său de scriere de la Universitatea din Lynchburg, Virginia, a declarat că vede avantajele pentru profesori, dar și dezavantajele.
“Folosirea unui feedback care nu vine cu adevărat de la mine pare să afecteze puțin această relație”, a spus ea.
De asemenea, ea consideră că încărcarea lucrării unui elev pe ChatGPT reprezintă un “considerent etic uriaș” și o posibilă încălcare a proprietății intelectuale a acestuia. Instrumentele de inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT, folosesc astfel de intrări pentru a-și antrena algoritmii pe orice, de la modele de vorbire la modul de a formula propoziții și până la fapte și cifre.
Profesorul de etică Leidner a fost de acord, spunând că acest lucru ar trebui evitat în special în cazul disertațiilor de doctorat și al tezelor de masterat, deoarece studentul ar putea spera să își publice lucrarea.
“Nu ar fi corect să se încarce materialul în AI fără ca studenții să fie informați în prealabil despre acest lucru”, a spus ea. “Și poate că studenții ar trebui să fie nevoiți să își dea consimțământul”.
Unii profesori se bazează pe un software numit Writable, care folosește ChatGPT pentru a ajuta la notarea lucrărilor, dar este “tokenizat”, astfel încât eseurile nu includ informații personale, iar acestea nu sunt partajate direct cu sistemul.
Profesorii încarcă eseurile pe platformă, care a fost achiziționată recent de compania de educație Houghton Mifflin Harcourt, care oferă apoi feedback sugerat pentru elevi.
Alți educatori folosesc platforme precum Turnitin, care se laudă cu instrumente de detectare a plagiatului pentru a-i ajuta pe profesori să identifice când temele sunt scrise de ChatGPT și de alte IA. Dar aceste tipuri de instrumente de detectare sunt departe de a fi infailibile; OpenAI și-a închis propriul instrument de detectare a IA anul trecut din cauza a ceea ce compania a numit o “rată scăzută de acuratețe”.
Stabilirea standardelor
Unele școli lucrează în mod activ la elaborarea unor politici atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Alan Reid, cercetător asociat în cadrul Centrului pentru Cercetare și Reformă în Educație (CRRE) de la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că a petrecut recent timp lucrând cu educatori K-12 care folosesc instrumente GPT pentru a crea comentarii personalizate la sfârșitul trimestrului pe buletinele de evaluare.
Dar, la fel ca Layne, el a recunoscut că abilitatea tehnologiei de a redacta un feedback perspicace rămâne “limitată”.
În prezent, el face parte dintr-un comitet de la colegiul său care redactează o politică de inteligență artificială pentru facultate și personal; discuțiile sunt în curs de desfășurare, nu doar pentru modul în care profesorii folosesc inteligența artificială în clasă, ci și pentru modul în care este folosită de educatori în general.
El recunoaște că școlile poartă discuții cu privire la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă pentru a crea lucruri cum ar fi dosarele de promovare și titularizare, evaluările de performanță și posturile de muncă.”
Nicolas Frank, profesor asociat de filozofie la Universitatea din Lynchburg, a declarat că universitățile și profesorii trebuie să fie pe aceeași lungime de undă atunci când vine vorba de politici, dar trebuie să rămână prudenți .
“Este foarte periculos să faci politici despre IA în acest stadiu”, a spus el.
El se teme că este încă prea devreme pentru a înțelege cum va fi integrată IA în viața de zi cu zi. El este, de asemenea, îngrijorat de faptul că unii dintre cei care nu predau în sălile de clasă ar putea elabora politici care să rateze nuanțele de instruire.
“Acest lucru poate crea un pericol de simplificare excesivă a problemelor legate de utilizarea IA în notare și instruire”, a spus el. “Simplificarea excesivă este modul în care se face o politică proastă”.
Pentru început, el a spus că educatorii pot identifica abuzurile clare ale IA și pot începe elaborarea de politici în jurul acestora.
Leidner, între timp, a spus că universitățile pot fi foarte înalte în ceea ce privește îndrumările lor, cum ar fi să facă din transparență o prioritate – astfel încât studenții să aibă dreptul de a ști când AI este folosită pentru a le nota lucrările – și să identifice ce tipuri de informații nu ar trebui să fie niciodată încărcate într-o AI sau cerute unei AI.
Dar ea a spus că universitățile trebuie, de asemenea, să fie deschise la “reevaluarea periodică pe măsură ce tehnologia și utilizările evoluează”.