Salariul minim brut se majorează la 3.300 de lei din 1 octombrie. Guvernul afirmă că salariul net va crește cu 181 lei, deși Finanțele și Ministerul Muncii au alte cifre / Nu este clar ce se întâmplă cu scutirea de taxe a 200 lei

bani economii financiar portofel sarac Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya

Începând cu 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 3.300 lei lunar, conform unui proiect de hotărâre aflat azi pe ordinea de zi a ședinței de guvern. De majorarea salariului de bază minim ar beneficia 1.867.588 salariați, conform notei de fundamentare a actului legislativ.

UPDATE 13.45 Guvernul a adoptat proiectul de hotărâre.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a declarat că salariul minim brut a crescut cu 10%, iar calculele Ministerului Muncii arată că salariul net va ajunge 2.079 lei, o creștere cu 181 lei față de prezent. Anterior, Ministerul Finanțelor a afirmat că salariul net va crește cu  83 lei, iar Ministerul Muncii cu 98 lei.

Purtătorul de cuvânt nu a clarificat ce se întâmplă cu scutirea de taxe pentru 200 de lei din salariul minim, aplicată până în prezent.

Știrea inițială

Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de azi proiectul de hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Potrivit proiectului, începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizații, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.

Inițiatorii proiectului spun că, prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.300 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creștere de 10 % , față de luna septembrie 2023. În luna septembrie din anul 2023 tariful orar este de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru 165,333 ore pe lună, iar din luna octombrie 2023 tariful orar va fi de 19,960 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 1,5 milioane de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 28 % din numărul total de salariați activi. De majorarea salariului de bază minim de 3.300 de lei vor beneficia un număr de 1.867.588 salariați, conform notei de fundamentare a actului legislativ.

“Totodată, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are impact asupra creșterii consumului cu o influență și asupra importului bunurilor de consum. Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați(femei, tineri,etc.). Majorarea salariului de baza minim brut pe tara influențează, pe lângă cei 1.867.588 de salariați direct afectați, și mult mai multe drepturi și obligații”, se arată în nota de fundamentare.

Creșterea salariului minim nu aduce neaparat vești bune pentru angajați, după cum semnalează chiar cei afectați: Un angajat dintr-o firmă de confecții plătit cu salariul minim va încasa mai puțini bani în mână odată cu intrarea în vigoare a noilor măsuri fiscale pregătite de Guvern, în ciuda faptului că salariul minim va fi majorat începând cu data de 1 octombrie. Un cititor Economedia, angajat în această firmă de confecții, a împărtășit cazul real al unui angajat plătit cu salariul minim în această firmă și cum se va modifica salariul său după ce noile măsuri fiscale intră în vigoare.

Calcul. Cum scade salariul încasat de un muncitor, după noile măsuri fiscale, deși se majorează salariul minim

Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya

Comentarii

  1. Apă de ploaie. Desi Romania are un deficit bugetar excesiv, prin măsurile asumate de Ciolacu in Parlament efortul cade în proportie de 85% pe mediul privat și doar de 15% pe aparatul bugetar. Guvernul vorbeste doar de tăierea celor 200 de mii de posturi vacante ceea ce ar implica automat dispariția unor posturi de conducere, la nivel de șefi de birouri, ceea ce este un mizilic.
    Nimic despre reducerea efectiva a aparatului bugetar existent care reprezinta în jur de 1,28 milioane de angajați în sectorul bugetar, dintre care două treimi sunt în administrația publică centrală (820 de mii) și cea locală (462 de mii). În ansamblu angajații din sectorul public reprezintă 22,3% din totalul acestora din întreaga țară. Ba mai mult, în România s-a ajuns în situația ca salariile medii pentru sectorul public să fie cu aproape 30% mai mari decît cele din mediul privat. Există evident un serios impact financiar. Cu 37% România se află primul loc în UE în ceea ce privește ponderea costurilor salariale din sectorul public în ansamblul bugetului. Spre comparație media în UE este de 24%, în Germania 16% iar în Ungaria 20%. În afară de asta a apărut, inevitabil, un alt impact negativ, cel puțin la fel de important, fuga angajaților din zona privată către stat, ceea ce a provocat distorsiuni majore pe piața muncii.
    Vezi si: https://realitateafinanciara.net/guvernului-ciolacu-prea-putin-ii-pasa-de-bugetul-tarii-el-vrea-doar-mai-multi-bani-pentru-sine/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *