Proiectul de lege care aduce un “pericol grav și iminent de afectare a mediului construit”. Un arhitect-șef explică amenințările ordonanței care vrea să schimbe Legea Urbanismului

constructii, santier, muncitori

Proiectul de lege privind OUG 79/2021 pentru ocuparea funcției de arhitect-șef a ajuns în Camera Deputaților într-o formă care va aduce grave prejudicii mediului construit, a transmis  Ordinul Arhitecților din România (OAR) prin președintele său, arh. Alexandru Găvozdea. Dacă va fi aprobată, această lege „va determina o deprofesionalizare generalizată a personalului din administrația publică și creează un pericol grav și iminent de afectare a mediului construit și, implicit, a dreptului constituțional al cetățenilor la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”. Mai precis, funcția de arhitect șef ar putea fi ocupată de ingineri sau absolvenți ai cursurilor de formare profesională (mai puțin la nivel de județe, reședințe de județ și București, unde se impune în continuare prezența arhitecților și urbaniștilor). Personalul de la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară trebuie să aibă statutul de funcționar public, iar funcția de arhitect-șef ar trebui să fie permisă doar persoanelor cu studii de specialitate, au atras atenția reprezentanții profesiei.

Procesul legislativ al OUG 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, prin care se modifică condițiile de ocupare a funcției de arhitect șef, poate fi urmărit AICI

Claudiu Salanță, arhitect-șef al județului Cluj, una dintre cele mai active piețe pentru construcții în țară, explică pentru Economedia ce înseamnă această funcție și ce impact ar avea o astfel de schimbare legislativă. Salanță a fost recent premiat de Uniunea Arhitecților din România, cu diplomă de excelență, “pentru că demonstrează ce impact pozitiv poate avea un arhitect în funcție administrativă”.

 

Foto: CIIC, Ovidiu Cimpean, Facebook

 

 

“În mintea unora dintre cei ce susțin aceasta aberație legislativă este faptul că un arhitect șef nu face altceva decât să numere planșe și ștampile”

 

Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj, a prezentat public cifre care arată necesarul de specialiști în domeniul public. Iar în România sunt destui.

“La nivelul țărilor europene se constată că o medie de 13% din totalul persoanelor care au profesia de arhitecți sunt angajați în domeniul public. Raportând acest procent la nivelul țării noastre rezultă ca ar fi necesar ca un număr de 1.365 de arhitecți să lucreze în domeniul public (sunt 10.500+ arhitecți in România). Întrebarea mea este: de unde, pe ce studii, pe ce date s-a fundamentat ordonanța de urgență nr. 79/2021 – unde se precizează un necesar de 5.000 de arhitecți necesari în administrație?
Sau… cifrele au fost “umflate” atât cât este necesar pentru a se ajunge la o justifica deprofesionalizarea funcției de arhitect-șef prin eliminarea unor criterii de studii de specialitate? Toate organizațiile și asociațiile profesionale (OAR, RUR, UAR, APUR, AAASJ.) atrag atenția asupra deprofesionalizarii și asupra impactului negativ pe care aceasta o să-l aibă asupra mediului construit”, a menționat arhitectul într-o postare publică pe pagina sa de Facebook.

Ce ar însemna, concret, un astfel de proiect de lege, având în vedere munca pe care trebuie să o facă un arhitect șef și cunoștintele necesare?  “Problema esențială este lipsa studiilor de specialitate și acesta este motivul principal de îngrijorare”, explică Salanță, pentru Economedia. Persoana care ocupă o astfel de funcție are de analizat planuri urbanistice complexe, integrarea lor în regulamentele locale, respectarea legislației, încadrarea proiectelor în contextul arhitectural existent. “Mă întreb cum poate cineva care nu are studii de urbanism să analizeze și să avizeze documentații de urbanism. Discutăm aici de Planuri Urbanistice Zonale și Planuri Urbanistice de Detaliu care au un impact esențial în dezvoltarea localităților. De asemenea, mă întreb cum poate aplica cineva fără studii de specialitate prevederile legislație privind calitatea arhitecturii sau cum cineva fără studii în domeniul urbanismul poate să analizeze un proiect din prisma încadrării acestuia în contextul arhitectural existent”, spune arhitectul-șef. “În mintea unora dintre cei ce susțin aceasta aberație legislativă este faptul ca un arhitect șef nu face altceva decât sa numere niște Planșe și niște stampile, ceea ce este departe de adevăr și când văd aceasta gândire nu mă miră ca a ajuns arhitectura unde a ajuns. Dacă vrem arhitectură și urbanism de calitate avem nevoie de profesioniști în domeniu care să fie lăsați să-și exercite profesia”, conchide Claudiu Salanță.

 

Proiectul de lege: Arhitectul șef care nu mai trebuie să fie… arhitect

Conducerea Ordinului Arhitecților din România a transmis că marți, 11 noiembrie, a avut loc ultimul demers al OAR și al Registrului Urbaniștilor din România pentru a amenda măsurile cu impact negativ asupra mediului construit prevăzute în OUG 79/2021, înainte ca proiectul să fie supus la vot în Camera Deputaților. Acesta a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor săptămâna trecută, ulterior fiind amânat.

Modificările pentru funcția de arhitect-șef:

 

 

În cadrul Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din cadrul Camerei Deputaților, arh. Alexandru Găvozdea (OAR) și arh. Florentina Iugan (RUR), au prezentat un punct de vedere și o serie de amendamente care au rămas fără ecou pentru membri, astfel încât amendamentele susținute nu au fost adoptate, au mai transmis reprezentanții OAR.

Principalele amendamente OAR și RUR aduse propunerii de lege privind OUG 79/2021

  • Personalul de la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară trebuie să aibă statutul de funcționar public, nu doar dreptul de a exercita prerogativele de putere publică;
  • Revenirea la forma anterioară a legii, cea de dinaintea adoptării OUG 79/2021: ocuparea funcției de arhitect șef să fie permisă doar persoanelor cu studii de specialitate, respectiv să nu se permită ocuparea funcției de către conductori arhitecți, ingineri în domeniul construcțiilor sau ingineri cu specializarea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul municipiilor și de către conductor arhitect, precum și de inginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, la nivelul comunelor;
  • Menținerea atestării RUR pentru persoanele care ocupă sau intenționează să ocupe funcția publică de arhitect-șef.

Reprezentanții OAR și RUR au argumentat amendamentele propuse printr-o serie de motive, pe care vi le prezentăm succint:

  • Expunerea de motive care fundamentează proiectul de lege pentru adoptarea OUG 79/2021 conține o serie de erori grave, precum utilizarea de date neactualizate, trunchiate sau chiar false. Deoarece numărul actual de arhitecți și urbaniști depășește necesarul pentru ocuparea funcțiilor de arhitect-șef existente în țară, urgența și starea critică a ocupării funcțiilor nu sunt justificate și nu reclamă ocuparea funcțiilor publice cu nespecialiști;
  • Nu toate unitățile administrativ-teritoriale de bază au nevoie de arhitect-șef propriu, ca angajat al aparatului de specialitate al primarului, întrucât nu toate au același volum de muncă și aceeași dinamică de dezvoltare;
  • Persoanele care au formația profesională de inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții nu pot ocupa funcția de arhitect-șef la nivelul niciunei unități administrativ-teritoriale, întrucât în urma studiilor absolvite nu dețin cunoștințele de specialitate și competențele necesare pentru exercitarea funcției de arhitect-șef. În prezent, aceste competențe se pot dobândi doar în programele de studii ale facultăților de arhitectură și urbanism, conform curriculelor de învățământ ale acestor structuri academice aprobate de autoritățile centrale competente;
  • Numai un funcționar public poate apăra interesul public și totodată sprijini dezvoltarea, fără a compromite interesul public. Personalul de la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, sau de la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori de la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, respectiv prin cooperare între unități administrativ-teritoriale, nu poate substitui funcția publică de arhitect-șef.

Ordinul Arhitecților din România este decis să epuizele toate căile legale prin care să contribuim la protejarea spațiului construit și la dezvoltarea aromioasă a acestuia.

“În cazul în care parlamentarii votează, în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților, aprobarea OUG în forma curentă, nu vom ezita și vom solicita Președintelui României să nu promulge Legea, ci să o retrimită în Parlament, spre reexaminare, la fel cum am procedat si în cazul proiectului de lege înregistrat la Parlament în anul 2020- PLX201/2020″, transmite OAR.

Și Asociația Profesională a Urbaniștilor din România a transmis încă din aprilie Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) observațiile profesiei cu privire la proiectul de act normativ: Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. 

“Cursurile de formare profesională continuă, așa cum este de altfel statuat în legislația în vigoare dar și în documentele europene adoptate în materie, vin în completarea sistemului formal de educație și nu îl înlocuiesc, din aceste considerente expertiza în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului este furnizată de competențele dezvoltate de absolvenții programelor de licență și master în domeniul urbanismului și arhitecturii”, subliniază, printre altele, specialiștii.

 

 

Sursa foto: Facebook/ FMI

Comentarii

  1. politrucul intiator Florian Roman face confuzie intre calificarea universitara a persoanelor abilitate sa exercite functia de arhitect-sef si “talentul” urbanistic al inginerilor
    In Romania angajarea pe baza de “talent” se numește Pila Primarului care executa intocmai si la timp ce vor muschii samsarilor imobiliari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.