Comisiile juridică, economică, de apărare şi comunicaţii ale Senatului, reunite vineri într-o şedinţă comună, au acordat raport favorabil, cu amendamente, proiectului de lege iniţiat de Guvern privind legea 5G, care ar putea scoate compania Huawei de pe piața românească de telecomunicații 5G.
Potrivit preşedintelui Comisiei juridice, Iulia Scântei, care a condus şedinţa de vineri, raportul de admitere a înregistrat preponderent voturi “pentru”, împotrivă fiind doar senatorii AUR.
Legea are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G – reţele 5G, în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.
“Sunt 6 amendamente admise, dintre care două de fond şi patru de tehnică legislativă. Pe fond, s-a permis tuturor furnizorilor, care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile, în cazul furnizării de echipamente sau servicii care implică tehnologia 5G, în acord cu legea, să poată folosi 7 ani echipamentele de infrastructură şi 5 ani, termenul adoptat de Cameră să rămână valabil, pentru zona de nucleu.(…) Au fost corelate termenele incidente în cadrul contravenţiilor”, a explicat senatorul PNL Iulia Scântei.
Potrivit Iuliei Scântei, prin acest act normativ “vom putea să utilizăm cele mai înalte tehnologii, (…) implicaţiile fiind la nivel macro pentru întreaga societate, în toate domeniile, inclusiv cele care ţin de zona de securitate şi apărare naţională”.
“Avem anumite bariere legislative care sunt menite să protejeze în ansamblu statul român, domenii importante cheie din viaţa societăţii româneşti, în faţa unor vulnerabilităţi, ameninţări şi riscuri, astfel cum au fost definite în preambulul acestei legi şi care ar afecta după caz securitatea naţională sau apărarea naţională”, a spus Iulia Scântei.
Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a menţionat că “proiectul este o soluţie la ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale pe partea de comunicaţii”.
“În momentul în care vorbim de securitate, vorbim de bunăstare. Astăzi, prin acest proiect de lege, am pus bazele securităţii. Având securitate, şi aici ne referim şi la identitatea noastră, în momentul în care folosim reţelele sociale, să nu poată fi luată şi folosită în alte scopuri. Având securitate, avem şi prosperitate”, a adăugat Pauliuc.
Senatorul AUR Mircea Dăneasă a explicat că se opune acestui proiect, pentru că România ar putea intra în procedura de infringement.
“Am atenţionat că există Directiva 1535/2015 care prevede că reglementările de acest fel trebuie notificate, în prealabil, Comisiei Europene. (…) Dacă acest proiect va deveni lege, suntem pasibili de infringement, iar legea nu va fi operativă. Proiectul trebuia să aibă o documentare mult mai serioasă. Legea germană similară conţine 115 pagini. Trebuia făcută o comparaţie între 8 pagini sau cât are legea aceasta şi cele 115 pagini. Sunt neclarităţi şi la definirea noţiunii de 5G, fragmente de definiţie puse în trei articole, ceea ce dovedeşte o lipsă şocantă de profesionalism. (…) Suntem singurul partid care ne-am opus validării acestui proiect de lege”, a spus Dăneasă.
Proiectul va intra în dezbaterea plenului Senatului, for decizional în acest caz.
Actul normativ a fost adoptat pe 19 mai de Camera Deputaților după ce, pe 15 aprilie, fusese aprobat în Guvern și trimis în procedură de urgență în forul legislativ, în ciuda unei campanii intense de lobby a companiei Huawei. În afara Huawei, mai mulți jucători din piața telecom reclamă faptul că prevederile proiectului de lege vor duce la creșterea exponențială a costurilor, dat fiind că trebuie să înlocuiască rapid echipamentele actuale furnizate de producătorul chinez.
Proiectul dă ultimul cuvânt Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în ce privește autorizarea proiectelor și exclude de facto compania chineză Huawei de la operațiunile de realizare a echipamentelor.
Potrivit proiectului, pentru a putea participa la construirea rețelelor de telecomunicații 5G în România, companiile trebuie să îndeplinească mai multe condiții concomitent:
a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
b) are o structură transparentă a acţionariatului;
c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică;
d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente
Or, în ce privește compania chineză Huawei, aceasta e supusă unor sancțiuni din partea SUA pentru conduită corporativă neetică și se supune unui sistem juridic opac – cel chinez – care nu impune practici corporative transparente.
Proiectul de Lege aprobat de Guvern mai prevede că autorizarea va fi acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Aviz conform însemnă aviz care trebuie respectat obligatoriu de premier.
Proiectul arată că avizul conform al CSAT ”se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale” – trimitere la parteneriatul strategic cu SUA, care au adoptat o poziție extrem de critică la adresa Chinei în general și a companiei Huawei în particular.
CSAT este o instituție condusă de președintele României, din care fac parte mai mulți miniștri și șefi de servicii secrete. Deciziile în CSAT se iau cu unanimitate. Președintele Iohannis a spus în repetate rânduri că își dorește ca România să realizeze rețeaua 5G cu parteneri din statele membre NATO.
Mai mult, proiectul prevede ca și tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a legii şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani. După 5 ani, acestea trebuie înlocuite.