Sursa foto: Unsplash / Camillo Corsetti Antonini
Bauxită, litiu, wolfram, pământuri rare: denumiri poate prea puțin cunoscute, dar fundamentale pentru sectorul industrial și tehnologic, având în vedere că aceste minerale sunt indispensabile în multe procese de producție, cruciale pentru tranziția ecologică, scrie Euronews, potrivit Rador.
Prezența lor este necesară pentru a construi baterii electrice, cipuri electronice sau turbine eoliene, iar potrivit Comisiei Europene, până în 2030 se va dubla cererea pentru aceste materii prime critice. Numai că piața gravitează acum în jurul unei singure țări, care controlează majoritatea lanțurilor de aprovizionare mondială: China.
Combaterea dependenței
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Din cele 30 de materii prime considerate „critice” astăzi, zece provin în principal din China. Iar China controlează substanțial industria de prelucrare. Aproape 90% din pământurile rare și 60% din litiu sunt prelucrate în China. Trebuie să evităm să cădem în aceeași dependență pe care am avut-o cu petrolul și gazele”, a declarat recent președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În opinia sa, Uniunea Europeană ar avea potențialul de a reduce dependența de țările străine deoarece în Suedia, Finlanda și Portugalia, au fost identificate zăcăminte pline cu aceste a materii prime. Din păcate, aşa cum explică pentru Euronews Tobias Gehrke, cercetător la Institutul Egmont, nu lipsesc nici obstacolele în calea extracției.
„De exemplu, în sudul Suediei, există cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa. Investitorii încearcă de mai bine de un deceniu să deschidă un sit de extracție, să-l dezvolte, numai că preocupările de mediu și opoziția comunităților locale au făcut ca proiectul să devină imposibil”.
De la mină la lanțul de aprovizionare
Dezvoltarea unui lanț industrial semnificativ în acest sector va dura însă mulți ani deoarece materiile prime nu sunt o garanţie pentru obţinerea de produse finite.
„Nu ar avea niciun sens să extragem materiale și apoi să le expediem în China. Așa că trebuie să ne concentrăm asupra întregului lanț, de la minerit până la procesare, la separarea și dezvoltarea magneților, de exemplu, sau alte componente tehnologice.”
Comisia Europeană propune îmbunătățirea nu doar a resurselor care urmează să fie extrase, ci și a celor aflate deja în circulație. În următoarele luni este așteptată o propunere legislativă ad-hoc pentru reciclarea așa-ziselor ”materiale critice”, încă la niveluri foarte scăzute în Uniunea Europeană.
Raw Materials Act succede European Chips Act, prezentat în februarie anul trecut, care cu 43 de miliarde de euro alocaţi în investiții publice și private își propune să încurajeze industria semiconductoarelor. Războiul de independență energetică tocmai a început