Provocările Sistemului Energetic Național în perspectiva iernii, care ar putea fi cea mai grea din ultimii mulți ani / Problemele vin la acoperirea vârfului de consum

Iarna 2025-2026 va fi una cum nu am mai văzut de mult timp, cu vreme geroasă și zăpezi abundente, pentru că se suprapune un vortex polar cu fenomenul La Nina, anticipează meteorologii. O iarnă grea, precum canicula, presupune un consum mai mare de energie electrică decât în sezoanele anterioare, deși nu consumul mediu zilnic ar fi cea mai mare problemă în Sistemul Energetic Națonal, ci vârful de seară.

Analizele Dispecerului Energetic Național (DEN) au rezultat în politici de intervenție în mai multe scenarii.

Moderat: Deficitul de producție internă ar putea ajunge la aproximativ 1.120 MW, necesitând un import total de circa 1.600 MW pentru a menține rezervele minime de siguranță (1.000 MW).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Pesimist (ger extrem): Deficitul de producție internă ar putea crește la 3.800 MW, necesitând importuri de până la 4.300 MW pentru acoperirea necesarului din sistem.

Capacitatea maximă de import a României prin interconexiunile actuale este estimată la circa 4.000 – 4.200 MW, ceea ce înseamnă că, în scenariul pesimist, sistemul s-ar apropia periculos de limita fizică de import, riscând starea de alertă și limitări de consum. Cetățenii și instituțiile publice sunt ultimele care ar fi deconectate, în acest scenariu, primii fiind consumatorii cu statut de întreruptibili – adică diverse fabrici.

Mix producție

România mizează pe un mix diversificat, dar cu ponderi diferite în funcție de caracteristicile iernii (ore de lumină, regim hidrologic, temperaturi).

Resursele stabile, care pot produce energie „în bandă”, sunt termocentralele pe gaz și cărbune, Hidroelectrica și Nuclearelectrica.

Hidroelectrica are un nivel al apei din lacuri de peste 75% – stocuri estimate la 1.787 GWh, la care se adaugă ce produce pe râuri și Dunăre. Este vitală la vârful de seară.

Termocentralele pe gaze, în principal Elcen, pot produce în limita a 2.000 de MW. Surse din piața energiei au spus pentru Economedia.ro că ar putea fi puse în funcțiune alte câteva sute de MW la Mintia, o primă turbină din termocentrala care va fi dată în folosință acolo anul viitor – 2.700 MW, cea mai mare de acest tip din Europa.

Termocentralele pe cărbune pot aduce în SEN până la 1.500 MW, Guvernul obținând o derogare de la Comisia Europeană pentru amânarea la închidere (conform angajamentelor din PNRR) a 500 de MW până în august 2026.

Nuclearelectrica merge în banda ei obișnuită, 1.300 – 1.400 MW, fie vară, fie iarnă, 24 de ore pe zi, dacă nu există vreo avarie la unul din cele două reactoare.

Regenerabilele, eolian și fotovoltaic, reprezintă componenta discontinuă din SEN, total dependent de condițiile atmosferice.

Deși energia solară (fotovoltaică) nu contribuie la vârful de seară din timpul iernii, impactul capacităților instalate de prosumatori și a stocării este în creștere rapidă. Aici vorbim de prosumatorii fotovoltaici, care au ajuns la o capacitate instalată de 3.100 MW. Se adaugă 2.000 de MW dispecerizabili de la panourile fotovoltaice deținute de firme, care însă, nici ele, nu contribuie la acoperirea vârfului de seară. Aici ar fi trebuit să intervină stocajul în baterii, care să elibereze în vârfurile de consum energia produsă când este soare. Deocamdată însă, contribuția bateriilor este foarte mică, nici 400 MW.

Capacitatea instalată în parcuri eoliene este de 3.100 MW. Pe iarnă geroasă, vântul poate să nu bată și oricum, dacă temperaturile coboară foarte jos, moriștile eoliene nu se învârtesc, deci nici pe ele nu se poate conta pe vârful de consum.

Pentru a susține producția internă estimată în perioada noiembrie 2025 – martie 2026, DEN a calculat și necesarul de combustibili:. Astfel, vom consuma 5,7 milioane de tone de cărbune: (stocurile la 1 noiembrie 2025 erau de 799.000 de tone, dar se adaugă producția curentă). La gaze, consumurile estimate pentru această iarnă sunt de 1,75 miliarde de metri cubi (stocuri existente de 3,1 miliarde metri cubi).

Programul de iarnă 2025-2026 confirmă că, în ciuda dezvoltării regenerabilelor, SEN rămâne dependent de capacitățile flexibile (hidro, gaz) și de rezerva pe cărbune, precum și de capacitatea de import în orele de vârf, mai ales dacă iarna se dovedește a fi una geroasă. Scenariul cel mai pesimist prevede consumuri de seară de 9.000 – 9.200 MW și o producție de 6.000, necesitând importuri masive, însă realizabile, prin prisma conexiunilor. La ce preț se vor face acestea însă, este altă discuție. Se vor plăti probabil prețuri foarte mari, în această situație, pentru că nu avem alternativă.

Citește aici ce spune un expert în energie despre capacitatea României de a depăși actualul sezon rece, în condițiile în care chiar ministrul Energiei anunța alarmist că am putea intre în blackout dacă UE nu ne permite să mai ținem în funcțiune cărbunele.