PSD critică public un proiect de lege inițiat de trei liberali, care ar interzice exportul de animale vii

În 1930, la recensământ, 80% din populația României trăia în mediul rural și 78% din populația activă lucra în agricultură.

Suprafața agricolă cultivată era dominată de porumb, 35% din total, și de grâu, 28%.
La multe culturi, randamentul producției era la jumătate față de Germania.
Producția agricolă românească era o importantă marfă pentru export.

În lucrarea „Bogăția României”, Nicolae Xenopol, arăta: „Exportăm mărfuri grele, voluminoase, în timp ce străinătatea ne trimite mărfuri scumpe și care au un volum mic.
Un vagon de grâu de 1.000 de kilograme este necesar pentru a plăti un ceas care cântărește 100 de grame, un automobil de lux este echivalentul venitului obținut pe un teren de 300 de hectare”.

La începutul anilor 1930, preţul chintalului de grâu scăzuse sub niveul cheltuielilor făcute pentru a-l recolta.
Mărfurile agricole, neprotejate de nici o măsură vamală, au fost lăsate la discreţia concurenţei internaţionale, ceea ce a contribuit la scăderea preţurilor respective cu 60-70% faţă de perioada 1928-1929.

Sistemul financiar românesc a început să fie afectat puternic începând cu 1930, când firmele cu capital străin s-au retras de pe piaţa românească, încercând să-şi limiteze pierderile şi să mai salveze o brumă de profit.
Conform estimărilor neoficiale, între octombrie 1929 şi iulie 1931 s-au retras din România peste 17 miliarde de lei.
Din această cauză, sistemul bancar a intrat în colaps, cele mai răsunătoare falimente bancare din epocă fiind cele ale Băncii Ţării Româneşti şi ale Băncii Bercovici, ambele din Bucureşti.
Criza bancară, anunţată încă din 1930, a creat o adevărată panică printre deponenţi, oamenii începând să-şi retragă masiv banii depuşi.

Exportul Romaniei: animale vii, cherestea, cereale.
Neprelucrate, neprocesate!

Cum ar fi acum Tovarasul Ciolacu?😯😯🤔🤔😯