PwC: Majorarea plafonului de TVA pentru întreprinderile mici aduce implicații mai ample și obligații mai stricte decât ar părea la prima vedere

Deși la o primă vedere pare un act normativ care vizează statutul de întreprindere mică prin majorarea plafonului de TVA, în fapt, Ordonanța Guvernului 22/2025 aduce schimbări mai ample și cu obligații mai stricte, arată o analiză a consultanților de la PwC, semnată de Inge Abdulcair, Director PwC România și Emilia Necula, Senior Manager PwC România.

Actul normativ introduce o serie de modificări în materie de TVA, cu impact direct asupra întreprinderilor mici și prestatorilor de servicii, precum extinderea regimului special de scutire în cadrul UE și redefinirea locului prestării serviciilor.

Concret, începând cu 1 septembrie 2025, se redefinește statutul de întreprindere mică în contextul aplicării regimului special de scutire de TVA prin majorarea plafonului de scutire de la 300.000 lei la 395.000 lei. Astfel, deși plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire crește, obligațiile contribuabililor devin mai stricte:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

• este eliminată perioada de “grație“ de o lună în vederea solicitării înregistrării în scopuri de TVA. Prin noile modificări, persoanele impozabile care aplică regimul de scutire de TVA vor fi obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în ziua depășirii plafonului;
• TVA se va colecta începând cu tranzacția care determină depășirea plafonului de scutire TVA;
• dispare perioada de 10 de zile pentru formalitățile de înregistrare – obligația intervine imediat;
• facturile emise fără TVA care au condus la depășirea plafonului trebuie corectate, astfel încât beneficiarii să poată exercita dreptul de deducere conform prevederilor legale.

Analiza PwC menționează că regimul special de scutire de TVA destinat întreprinderilor mici a fost extins la nivelul Uniunii Europene prin transpunerea Directivei (UE) 2020/285. Noile reglementări permit întreprinderilor mici să aplice acest regim special de scutire de TVA și în alte state membre decât cel de stabilire. Astfel, contribuabilii care desfășoară activități transfrontaliere beneficiază de posibilitatea aplicării regimului special de scutire de TVA în alte jurisdicții europene, dacă cifra lor de afaceri anuală agregată la nivelul UE nu depășește plafonul de 100.000 euro și dacă cifra de afaceri efectuată în statul membru nu depășește plafonul de scutire de TVA aplicabil acelui stat membru. De asemenea, contribuabilii din alte state membre pot aplica aceeași scutire în România, dacă respectă aceleași condiții.

De asemenea, ordonanța aduce modificări cheie care vizează definirea locului efectiv al prestării serviciilor, element esențial în locului de impozitare a TVA, conform analizei.

Pentru tranzacțiile (B2C) realizate între persoane impozabile (prestatori) și persoane neimpozabile (consumatori finali), locul prestării serviciilor va fi în funcție de modul prestării acestor servicii, astfel:

• pentru serviciile legate de activități culturale, artistice, sportive, științifice, educaționale, de divertisment, târguri, expoziții și alte activități similare desfășurate într-un spațiu fizic – locul de impozitare a TVA va fi în statul unde are loc evenimentul;
• dacă aceleași servicii menționate anterior sunt prestate virtual/digital – locul de impozitare a TVA va fi în statul unde beneficiarul este stabilit sau are domiciliul.

Pentru tranzacțiile de tip B2B care au loc exclusiv între persoane impozabile, se menține principiul conform căruia locul de impozitare a TVA este în statul unde se desfășoară efectiv evenimentul.

În ceea ce privește obligațiile din sistemul RO e-TVA, prezenta Ordonanță amână până la 31 decembrie 2025 obligația contribuabililor de a răspunde notificărilor de conformare transmise de ANAF pentru diferențele constatate între decontul pre-completat (P300) și decontul efectiv depus (D300) până la 31 decembrie 2025.

În această perioadă:

• nu se aplică sancțiuni pentru aceste neconcordanțe;
• nu se realizează încadrarea în categoria entităților cu risc fiscal pe acest criteriu.

“Această măsură oferă un interval necesar de adaptare, permițând contribuabililor să se familiarizeze cu noul mecanism fără presiunea penalităților. În ansamblu, Ordonanța oferă oportunități de conformare și adaptare, dar impune și o atenție sporită din partea contribuabililor pentru a evita riscurile fiscale într-un cadru legislativ tot mai complex”, conchid specialiștii.