Sursa foto: The European Space Agency
Racheta Ariane 6 a plasat joi 6 martie pe orbită un satelit militar aflat la bord, în numele Franţei. Aceasta a marcat un prim zbor comercial cu mize importante pentru suveranitatea spaţială europeană. Satelitul CSO-3, plasat pe orbită la 800 km de Ariane 6, completează mini-constelația de sateliți de monitorizare a Pământului destinată Ministerului francez al Apărării și contribuie la consolidarea capacităților de informații ale Franței, relatează AFP, potrivit News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Manevra a fost finalizată conform programului, la puţin peste o oră după decolarea de la Kourou, în Guyana Franceză.
Totodată, lansarea, amânată de mai multe ori, inclusiv luni, a avut loc în cele din urmă la ora locală 13:24, respectiv 18:24 în ora României, în condiții de ploaie. Racheta Ariane 6 a transportat satelitul de observare a Pământului CSO-3 și a dispărut în nori la câteva secunde după decolare. Numărul celor prezenți pentru a urmări lansarea în direct a fost mult mai mic comparativ cu ultima încercare din 3 martie. David Cavaillolès, președintele executiv al Arianespace, a subliniat că această misiune reprezintă o confirmare a suveranității spațiale a Europei.
„Nu ne-am fi putut dori un scenariu mai bun, a fost o lansare perfectă. Avem un nou lansator care este perfect fiabil şi, mai presus de toate, serveşte intereselor vitale ale Franţei şi ale Europei. Aceasta este deci o nouă eră pentru industria spaţială europeană franceză. A fi suveran în spaţiu, a avea acces autonom la spaţiu, pentru mine este foarte simplu, înseamnă că trebuie să fim capabili să trimitem unde vrem, când vrem, sateliţii pe care îi dorim, inclusiv cei mai sensibili sateliţi militari, fără a cere acordul vreunei alte puteri, oricare ar fi ea, şi astăzi tocmai am făcut acest lucru”, a declarat presei David Cavaillolès, preşedintele executiv al Arianespace.
Lansarea a fost întreruptă luni cu 30 de minute mai devreme decât era programat, din cauza unei defectări a unei supape de pe una dintre conductele de realimentare. Aceasta supapă, un „dispozitiv greu” de 150 kg, conform explicațiilor lui Cavaillolès, a cauzat oprirea misiunii. Misiunea simbolică viza confirmarea suveranității Europei în spațiu, în contextul relațiilor tot mai strânse dintre Statele Unite și Rusia, conform AFP.
Deși inițial programată pentru decembrie, misiunea a fost amânată pentru 26 februarie, iar apoi pentru 3 martie, o practică uzuală în industria spațială.
În Europa, doar Franța și Italia dispun de sateliți militari, cu un total de cinci sateliți (inclusiv cel lansat joi) pentru Franța și doi pentru Italia, în timp ce Statele Unite și China dețin „sute” de sateliți militari sau civil-militari, potrivit lui Philippe Steininger, autorul cărții „Révolutions spatiales” și consultant la CNES, agenția spațială franceză.
Satelitul CSO-3 aștepta lansarea din 2022; predecesorii săi, CSO-1 și CSO-2, au fost plasați pe orbită în 2018 și 2020 prin rachetele Soiuz rusești.
După ultimul zbor al Ariane 5 în 2023, Ariane 6 a decolat pentru prima dată în iulie 2024. Europa a fost privată de accesul la spațiu pentru câteva luni, având în vedere că rachetele Soiuz nu au mai fost folosite din cauza invaziei Ucrainei din anul 2022. Racheta europeană Vega-C a reluat zborurile abia în decembrie 2024, după o pauză de doi ani, cauzată de un accident care a dus la pierderea unor sateliți.
De asemenea, sectorul spațial european este afectat de ascensiunea SpaceX, compania lui Elon Musk. Miliardarul a câștigat influență semnificativă devenind un membru important al administrației Donald Trump.
Europenii au înregistrat joi un succes în domeniul spațial, dar SpaceX a înregistrat un eșec. Nava Starship a explodat în timpul unui al optulea zbor-test.
