Sursă foto: Unsplash
Într-un climat economic în continuă schimbare și într-un mediu de afaceri din ce în ce mai competitiv, auditorii se confruntă cu o presiune tot mai mare de a livra analize relevante, precise și adaptate nevoilor actuale ale mediului de business. În același timp, clienții solicită soluții personalizate și acces în timp real la informații care să îi sprijine în luarea deciziilor strategice. În acest context, tehnologiile digitale, în special Business Intelligence (BI) și Inteligența Artificială (IA), devin instrumente-cheie în transformarea modului de derulare a misiunilor de audit.
România nu face excepție de la această tendință. Potrivit ediției 2025 a barometrului C-suite, realizat de către Forvis Mazars, 68% dintre liderii din România au deja o strategie de transformare digitală a companiei prin tehnologie, iar 54% implementează o strategie dedicată inteligenței artificiale generative. Aceste procente reflectă o conștientizare clară a necesității integrării soluțiilor digitale în activitatea cotidiană, inclusiv în domeniul auditului.
Conform barometrului C-suite, 80% dintre liderii de business din România au încredere în rentabilitatea investițiilor în digitalizare, iar 76% susțin implementarea inteligenței artificiale generative.
Implementarea acestor strategii tehnologice de către companiile din România nu doar că sporește eficiența operațională, ci facilitează și adaptarea rapidă la dinamica pieței. În ceea ce privește auditul, acest lucru se traduce printr-o gestionare mai eficientă a riscurilor, optimizarea proceselor de verificare și o capacitate crescută de a răspunde prompt cerințelor clienților.
Implementarea timpurie a tehnologiilor BI și IA în audit contribuie semnificativ la creșterea competitivității pe piață
Prin adoptarea acestor tehnologii, auditul depășește rolul tradițional de simplă verificare a conformității și se transformă într-un proces continuu de analiză, monitorizare și prevenție. IA permite procesarea rapidă și precisă a unor volume mari de date, în timp ce BI oferă o vizualizare intuitivă a informațiilor esențiale pentru luarea deciziilor de management.
Această schimbare de paradigmă este în concordanță cu tendințele din domeniul IT evidențiate în același studiu, potrivit căruia 54% dintre liderii de business din România consideră eficiența și productivitatea drept principalul obiectiv al digitalizării.
Tehnologiile BI și IA contribuie la atingerea acestui obiectiv prin automatizarea sarcinilor repetitive, reducerea timpului necesar pentru generarea rapoartelor și creșterea acurateței în procesarea datelor.
„Inteligența artificială și soluțiile de BI nu înlocuiesc auditorii, ci îi susțin în procesul decizional și în identificarea zonelor critice de risc. Este esențial să asigurăm calitatea datelor procesate și să investim în formarea continuă a echipelor, pentru a valorifica eficient aceste tehnologii. Auditul modern înseamnă cultură digitală, flexibilitate și capacitate de anticipare.”, a menționat Iulian Condrea, Senior Manager, Audit & Assurance, Forvis Mazars în România.
Afirmația vine într-un moment în care 86% dintre liderii C-suite consideră inteligența artificială un factor important pentru organizația lor (34% o consideră un factor „major”), iar 70% utilizează deja IA în procesele interne, potrivit aceluiași studiu. Aceste procente nu doar validează necesitatea integrării tehnologiilor digitale în procesele de afaceri, ci și evidențiază ritmul accelerat în care mediul corporativ se adaptează la noile realități tehnologice.
În acest context, auditul se conturează ca unul dintre pilonii esențiali în care soluțiile BI și IA pot avea un impact concret – nu doar prin eficientizarea operațiunilor, ci și prin consolidarea încrederii clienților și a părților interesate. Astfel, leadershipul digital devine crucial în ghidarea organizațiilor către un model de audit adaptat noii realități tehnologice, pe măsură ce sistemele inteligente trec de la statutul de tehnologii disruptive la acela de instrumente strategice, integrate firesc în procesele decizionale și operaționale.
Provocările integrării tehnologiei în audit
Deși beneficiile sunt evidente, implementarea tehnologiilor digitale în audit nu este lipsită de provocări. Potrivit raportului, 44% dintre liderii C-suite identifică bugetul limitat drept principala barieră în procesul de digitalizare, urmat de complexitatea implementării și de cerințele privind securitatea și conformitatea (ambele menționate de 42%).
În audit, provocările specifice includ integrarea soluțiilor digitale cu sistemele deja existente, lipsa specialiștilor care să dețină atât expertiză tehnică, cât și financiară, precum și necesitatea de a educa clienții în legătură cu beneficiile aduse de noile tehnologii.
Integrarea BI și IA presupune nu doar achiziția unor instrumente avansate, ci și ajustarea proceselor interne, redefinirea fluxurilor de lucru și modificarea responsabilităților tradiționale ale auditorilor. Pentru mulți profesioniști, tranziția de la metodele clasice la abordări digitale poate genera reticență, din cauza temerii că automatizarea va diminua rolul uman în procesul de audit.
Totodată, calitatea datelor reprezintă o provocare majoră în contextul utilizării acestor soluții. Sistemele inteligente pot oferi rezultate corecte și relevante doar în măsura în care datele introduse sunt exacte, complete și conforme. În lipsa unui management riguros al datelor, există riscul generării unor rapoarte incomplete sau eronate, care pot compromite atât procesul de audit, cât și încrederea părților interesate.
Adițional, adaptarea infrastructurii IT la noile tehnologii implică investiții substanțiale și o planificare atentă. Multe organizații se confruntă cu sisteme învechite sau cu soluții dificil de integrat cu platformele de BI și IA, ceea ce poate prelungi considerabil durata proiectelor de digitalizare și poate limita beneficiile anticipate pe termen scurt.
Construirea unei baze solide pentru auditul de mâine prin investiții în oameni și tehnologie
În acest context, investiția în tehnologie trebuie să fie dublată de o investiție strategică în capitalul uman. Cultura digitală în organizații devine esențială nu doar pentru creșterea eficienței, ci și pentru atragerea noii generații de auditori. Universitățile joacă un rol esențial în formarea specialiștilor cu competențe relevante pentru utilizarea noilor tehnologii, fiind responsabile nu doar pentru transmiterea cunoștințelor teoretice, ci și pentru integrarea abilităților digitale în curriculum.
Într-o eră în care tehnologia stă la baza activităților profesionale, instituțiile academice trebuie să contribuie activ la pregătirea studenților pentru a înțelege profund modul în care tehnologiile emergente influențează procesele de audit. Astfel, absolvenții pot fi echipați cu instrumentele necesare pentru a integra eficient aceste soluții în activitatea profesională zilnică.
Totodată, învățarea continuă – prin cursuri de specializare, traininguri sau parteneriate cu platforme de învățare online – devine esențială pentru a asigura că auditorii se pot adapta rapid la evoluțiile tehnologice și la cerințele în permanentă schimbare ale industriei.
