sursa foto: Pexels/ Singkham
Investiţiile în energia curată au atins 1.400 de miliarde de dolari în 2022, în creştere cu 10% faţă de 2021, reprezentând 70% din creşterea investiţiilor totale în sectorul energetic, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), citată într-o analiză realizată de o platformă de investiţii, informează Agerpres.
În ciuda acestor progrese importante, combustibilii fosili reprezintă încă 80% din mixul de energie primară.
Cel mai recent raport al AIE arată că implementarea tehnologiilor energetice curate trebuie să accelereze şi mai mult pentru a îndeplini obiectivele climatice conform scenariului “Zero emisii nete până în 2050” (ZEN). Producţia mondială de automobile electrice ar trebui să crească de şase ori până în 2030, sursele regenerabile ar trebui să reprezinte peste 60% din producţia de energie, faţă de 30% în prezent, susţine analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
“Tranziţia energetică curată necesită materii prime critice precum litiul, cobaltul, nichelul, cuprul şi neodimul. Se estimează că cererea pentru fiecare dintre aceste minerale va creşte de 1,5 până la 7 ori până în 2030. Pentru a acoperi cererea, ar trebui să crească şi capacitatea de exploatare minieră. AIE consideră că cel mai mare decalaj se înregistrează în cazul litiului, cu proiecte anticipate care acoperă doar două treimi din necesarul pentru 2030. Termenele de execuţie pentru noile mine sunt lungi şi nesigure, ceea ce înseamnă că, pentru a acoperi acest decalaj, ar fi nevoie de investiţii de aproximativ 360-450 de miliarde dolari, în principal în următorii trei ani. Însă, pentru a putea fi utilizat, minereul trebuie să fie şi prelucrat. Proiectele anticipate în prezent arată decalaje mari. AIE anticipează deficite de 60% pentru sulfatul de nichel şi de 35% pentru litiu, în raport cu necesarul din scenariul NZE până în 2030”, menţionează analistul citat.
În prezent, producţia de minerale critice este foarte concentrată din punct de vedere geografic, ceea ce ridică probleme legate de securitatea aprovizionării, potrivit AIE. Republica Democrată Congo furnizează în prezent 70% din cobalt, China furnizează 60% din elementele de pământuri rare (REE), iar Indonezia 40% din nichel. Australia reprezintă 55% din mineritul de litiu, iar Chile 25%. Prelucrarea acestor minerale este, de asemenea, foarte concentrată, China fiind responsabilă de rafinarea a 90% din REE şi a 60-70% din litiu şi cobalt.
“Pentru investitori, creşterea cererii de materii prime legate de tranziţia energetică verde înseamnă că preţurile vor fi sub presiune dacă nu se vor accelera investiţiile în minerit şi procesare, umplând astfel golul. Cobaltul a înregistrat creşteri de preţ de peste 300% de la minim la maxim în ultimii 7 ani, preţul litiului a crescut de 11 ori din 2021, iar preţul nichelului a avut parte de un roller coaster, dar a crescut de 6 ori din 2001. Iar cererea ar putea creşte şi mai mult dacă se va încheia conflictul din Ucraina şi va începe reconstrucţia acesteia. Acest lucru va pune presiune pe materialele de construcţie precum betonul, fierul dar şi pe cele folosite în reţeaua electrică puternic bombardată de Rusia. Prin urmare, în toate scenariile, preţurile materiilor prime legate de tranziţia energetică verde vor fi sub presiune”, se menţionează în analiză.
Potrivit sondajului eToro Retail Investor Beat, energia curată este o temă de investiţie preferată de 32% dintre investitorii români, relevă . De asemenea, 45% dintre investitori au în portofolii mărfuri fungibile, iar procentul va creşte la 48% în următoarele trei luni.
eToro este o platformă de investiţii cu active multiple. Compania a fost fondată în 2007 cu misiunea de a face accesibile pieţele globale pentru ca toţi cei interesaţi să poată tranzacţiona şi investi într-un mod simplu şi transparent.