Investitorii americani au găsit în România oportunități într-o serie de sectoare, inclusiv IT, automotive sau energie, însă țara noastră are un “climat de afaceri imprevizibil”, pe fondul unor modificări rapide ale politicilor și legislației, se arată într-un raport al Departamentului de Stat din SUA cu privire la climatul investițional din România. Acesta mai menționează că țara noastră a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Raportul menționează că România caută în mod activ investiții străine directe, în special în sectoare precum Tehnologie, Automotive, Energie și Servicii.
Analiza americanilor consideră că guvernul menține un regim de investiții în mare parte deschis. Poziția strategică a României, apartenența la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), forța de muncă relativ bine educată, salariile competitive și resursele naturale abundente fac din această țară o locație dezirabilă pentru firmele care doresc să acceseze piețele din Europa, Caucaz și Orientul Apropiat.
Investitorii americani au găsit oportunități într-o serie de sectoare, printre care: tehnologia informației, automotive, telecomunicații, energie, apărare, servicii, producție, sănătate, produse de consum, asigurări și sectorul bancar, conform raportului.
Acestamai menționează că, de la revoluția din 1989, România a urmat o traiectorie de creștere economică inegală, dar ascendentă. Cel mai recent, economia românească a crescut cu mai puțin de 1% în 2024, comparativ cu 2,5% în 2023. Inflația anuală s-a moderat de la 10,4% în 2023 la 5,6% în 2024, dar rămâne peste banda țintă a Băncii Naționale a României.
Creșterea pe termen mediu a României va fi determinată de capacitatea sa de a absorbi fluxuri mari de fonduri UE, consideră americanii. România este eligibilă pentru a primi până la 77 de miliarde de euro (aproximativ 87,92 miliarde de dolari) în finanțare UE până în 2030, inclusiv 28,5 miliarde de euro (aproximativ 32,5 miliarde de dolari) în granturi și împrumuturi din fondul „Next Generation EU” prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR) pentru perioada 2021-2027.
Raportul menționează constrângerile birocratice asupra capacității administrative de a solicita fonduri UE, precum și de a absorbi și implementa proiecte finanțate de UE, pot diminua impactul PNRR. În timp ce guvernul român continuă să înregistreze progrese în îndeplinirea obiectivelor intermediare necesare, implementarea reformelor și a măsurilor de investiții din PNRR se confruntă cu întârzieri semnificative, notează raportul. Toate etapele de reformă și cererile de plată trebuie finalizate până în august 2026 pentru a evita pierderile de finanțare. Începând cu 6 decembrie 2023, investițiile din partea statelor membre și non-membre ale UE în sectoare critice și cele care depășesc pragul de 2 milioane EUR (aproximativ 2,28 milioane USD) sunt supuse unor evaluări de screening al investițiilor.
Climatul investițional din România rămâne unul mixt, iar potențialii investitori ar trebui să acționeze cu prudență atunci când iau în considerare orice investiție, recomandă raportul. Raportul de țară al CE pentru România din 2024 a remarcat progrese în reducerea sarcinii administrative și a dimensiunii economiei subterane. Cu toate acestea, raportul a identificat și necesitatea de a aborda provocările legate de vulnerabilitățile macroeconomice, competitivitatea și deficitul de forță de muncă/competențe.
Vânzările de către guvern ale participațiilor minoritare în întreprinderile de stat din sectoare cheie, precum producția și exploatarea energiei, au stagnat din 2014, se mai menționează în analiză. Vânzarea de către societatea pe acțiuni Fondul Proprietatea a participației sale minoritare în producătorul de energie hidroelectrică controlat de stat Hidroelectrica a dat un impuls pieței de capital românești în 2023. În 2024 nu au avut loc privatizări.
Raportul mai menționează că guvernele succesive au slăbit aplicarea codului de guvernanță corporativă al întreprinderilor de stat prin numirea de manageri interimari pe termen scurt pentru a ocoli cerințele de conducere prevăzute în codul de guvernanță corporativă. În martie 2024, în conformitate cu recomandările OCDE și angajamentele PNRR, guvernul român a lansat Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) pentru a monitoriza și evalua performanța întreprinderilor de stat pe baza legislației recent consolidate în materie de guvernanță corporativă. În februarie 2025, România a modificat legislația privind guvernanța corporativă pentru a răspunde recomandărilor OCDE și pentru a îndeplini criteriile de referință prevăzute în PNRR.
“Înainte de adoptarea legislației, sunt necesare consultări cu părțile interesate și evaluări de impact. Cu toate acestea, aceste cerințe nu au fost respectate în mod uniform, iar entitățile publice nu efectuează, în general, evaluări de impact. Prioritățile în schimbare ale guvernului duc uneori la modificări rapide ale politicilor și legislației, ceea ce conduce la un climat de afaceri imprevizibil. România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă“, se menționează în raport.
Conform G4Media, investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale, se arată într-un raport publicat în septembrie de Departamentul de Stat al SUA privind privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement).