Aproximativ 85% dintre factorii de decizie din sectorul producţiei anticipează că cerinţele pentru actualele profiluri profesionale se vor schimba în viitor, potrivit unui studiurealizat de Istituto Piepoli şi publicat de Gi Group Holding, citat de Agerpres.
“Deşi tranziţia către automatizarea proceselor de producţie dintr-o organizaţie poate fi percepută negativ de angajaţi, care prevăd că tot mai multe locuri de muncă vor fi eliminate, unul din doi directori de producţie (51,3%) este convins că forţa de muncă va rămâne crucială în viitor”, se menţionează în raport.
În timp ce aproximativ o pătrime dintre aceştia (23,3%) se aşteaptă ca automatizarea să creeze noi locuri de muncă şi oportunităţi de carieră, 20,3% cred că lucrătorii vor fi transferaţi pe noi poziţii.
Raportul “Manufacturing – Global HR Trends 2023” a fost realizat de Istituto Piepoli şi publicat de Gi Group Holding, una dintre cele mai mari companii de resurse umane la nivel mondial.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 240 de factori de decizie (manageri de resurse umane, directori de fabrică, manageri de producţie) ai companiilor din industria prelucrătoare, în şase ţări (Brazilia, China, Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit).
Astfel, 84% dintre companii au realizat deja trecerea de la procesele manuale şi analogice la procese digitizate, inclusiv în ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare şi producţia. În prezent, cele mai adoptate instrumente sunt cloud computing (27%) şi integrarea digitală (22%), urmate îndeaproape de big data (20%), securitate cibernetică (19%), robotică şi inteligenţă artificială (16%).
Atât din perspectiva companiilor care îşi doresc să crească producţia, cât şi din perspectiva angajaţilor care îşi doresc să rămână competitivi, să îşi îmbunătăţească competenţele şi să crească profesional, automatizarea este văzută ca o oportunitate.
Cu toate acestea, poate reprezenta un risc pentru lucrătorii care nu deţin abilităţile tehnologice adaptate prezentului, ceea ce subliniază rolul decisiv pe care formarea îl va juca în următorii ani.
“Departe de a fi doar un sector solicitant din punct de vedere fizic, producţia oferă o gamă largă de oportunităţi de carieră, atât pentru lucrătorii care au un nivel scăzut sau mediu de calificare, cât şi pentru lucrătorii cu înaltă calificare. Ne îndreptăm către un viitor în care formarea şi învăţarea pe tot parcursul vieţii vor fi mai importante ca niciodată în a-i ajuta pe oameni să-şi atingă obiectivele personale şi de carieră şi pentru a le permite companiilor să depăşească deficitul de forţă de muncă şi să profite, în acelaşi timp, de oportunităţile oferite de avansul tehnologic. Mai mult, în linie cu rezultatele cercetării, necesitatea unei noi atitudini şi creşterea competenţelor STEM – aşa cum sunt gândirea critică, capacitatea de a lua iniţiativă, comunicarea în rândul femeilor ar putea contribui la deschiderea industriei către diversitate, dominată, de-a lungul timpului, de bărbaţi. În această direcţie, 83% dintre respondenţi consideră că numărul de femei va creşte în companiile lor în următorii cinci ani”, a declarat Andrei Luca, Business Manager Gi Group Temps & Perm.
Lipsa forţei de muncă reprezintă o continuă provocare pentru industria producătoare, ce evoluează într-un ritm accelerat. De aceea, penuria de forţă de muncă are mai multe cauze, inclusiv o percepţie greşită a domeniului producţiei (încă văzut ca o industrie solicitantă din punct de vedere fizic, unde predomină forţa de muncă manuală sau slab calificată) şi o lipsă de competenţe adecvate noilor timpuri.
“Industria prelucrătoare are un rol important în economia şi dezvoltarea ţărilor, valorând la nivel mondial 16,4 trilioane de dolari. Pentru a face faţă penuriei de forţă de muncă, numeroase companii au accelerat procesul de digitalizare, cu speranţa că aceste schimbări vor spori eficienţa şi productivitatea. Din păcate, realitatea augmentată şi IoT sunt încă foarte puţin utilizate în industria producţiei, unde doar 15% dintre companii le-au implementat. Cu toate acestea, piaţa globală de automatizare industrială a crescut constant în ultimii ani şi este de aşteptat ca până în 2025 să ajungă la cel puţin 265 de miliarde de dolari”, a precizat Andrei Luca.
Totodată, experţii se aşteaptă la o creştere tot mai mare a competenţelor tehnice, mai ales din partea lucrătorilor sub calificaţi, cărora li se va cere experienţă pentru maşini specializate (68%), precum şi formare specializată (65%), în timp ce pentru angajaţii specializaţi va fi esenţial să posede abilităţi digitale şi de management de proiect (71%) şi abilităţi de vorbire în public (71%).
În ceea ce priveşte competenţele soft skills, lucrătorii care au un nivel minim sau mediu de calificare trebuie să se concentreze pe a-şi dezvolta capacităţile de adaptare şi flexibilitate (84%) şi de a lucra în mod autonom (79%). Pentru poziţiile specializate va fi cu precădere important să înveţe să lucreze în funcţie de priorităţi (87%) şi să îşi dezvolte capacitatea de a lua decizii (87%) şi de a rezolva probleme (81%).
În acelaşi timp, raportul dezvăluie că 85% dintre respondenţi cred că cererea pentru profiluri profesionale specializate se va schimba în următorii ani, odată cu evoluţia producţiei. Când vine vorba de muncitori a căror calificare este medie sau sub medie, companiile vor căuta, în viitorul apropiat, operatori de producţie şi de utilaje sau operatori şi controlori de dispozitive.
În ceea ce priveşte rolurile specializate, cele mai solicitate vor fi planificatorii de producţie, managerii în asigurarea calităţii sau managerii de mentenanţă.