Raport EPG: Energia eoliană offshore ar putea deveni cea mai mare sursă de producție de energie electrică a țării, cu peste 40% din total

Energia eoliană offshore ar putea deveni cea mai mare sursă de producție de energie electrică a țării, cu peste 40% din total, arată o analiză Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în politici energetice și strategie energetică. Demararea cât mai rapidă a producției de energie eoliană în Marea Neagră ar putea schimba statutul României de importator net de energie electrică, spun specialiștii. De asemenea, ar oferi energie curată suplimentară necesară pentru decarbonarea sectoarelor precum industrie, transport și încălzire și răcir

Energia eoliană offshore joacă un rol esențial în drumul Europei către reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili și către decarbonizare până în 2050, într-un moment în care interesele UE în materie de securitate energetică și obiectivele climatice sunt pe deplin aliniate, conform analizei. Același lucru este valabil și pentru România, un exercițiu de modelare indicând că este necesar să se dezvolte 15GW de capacități eoliene offshore în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră (SEE) până în 2050, pentru a atinge neutralitatea climatică. Aceasta ar deveni cea mai mare sursă de producție de energie electrică a țării, cu peste 40% din total, în unele scenarii.

Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore durează între cinci și zece ani, media UE fiind de șapte ani. Acest lucru înseamnă că există șanse mari ca România să conecteze la rețea prima sa capacitate eoliană offshore înainte de 2030. Acest lucru ar putea schimba statutul actual al României de importator net de energie electrică, precum și să furnizeze o cantitate suplimentară semnificativă de energie curată necesară pentru decarbonizarea unor sectoare precum industria, transporturile, precum și încălzirea și răcirea, spun consultanții.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Acest raport se bazează pe rezultatele primului studiu EPG care a estimat potențialul tehnic al energiei eoliene offshore în Marea Neagră, propunând soluții pentru depășirea provocărilor legate de rețea. Cu sprijinul instrumentelor UE, al planificării regionale comune și al dezvoltării comune între România și Bulgaria, energia eoliană offshore din Marea Neagră poate demara și realiza economiile de scară necesare pentru a face din energia eoliană offshore un factor important de decarbonizare în România și în Europa de Sud-Est.

Raportul arată că, pentru a aborda provocările legate de rețea cu care se confruntă atât România, cât și Bulgaria în desfășurarea potențialului lor eolian offshore, o insulă energetică româno-bulgară (RO-BG) ar fi o soluție eficientă și scalabilă pentru a debloca desfășurarea la scară largă a energiei eoliene offshore, precum și pentru a aduce o capacitate valoroasă de interconectare cu alte țări de la Marea Neagră (cum ar fi Turcia, Georgia, precum și Azerbaidjanul, mai la est), îmbunătățind drastic securitatea energetică și contribuind la stabilitatea prețurilor la nivel regional. Acest lucru ar consolida, de asemenea, potențialul eolian offshore al întregului bazin al Mării Negre. Într-adevăr, cablul submarin HVDC recent anunțat, care urmează să fie construit de România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, va fi un pas înainte în acest proces.

“Într-un scenariu realist pentru 2030, costul energiei la nivel (LCOE) pentru energia eoliană offshore fixă din regiunea românească a Mării Negre va fi de 71 EUR/MWh, în timp ce pentru dezvoltarea ulterioară a energiei eoliene offshore plutitoare, LCOE ar fi de 94 EUR/MWh. În cazul unui proiect comun între România și Bulgaria, includerea în LCOE a costurilor unei conexiuni HVDC la stația Constanța Sud, așa cum se indică în scenariul de referință pentru energia eoliană offshore fixă, ar aduce costul total la 79 EUR/MWh pentru o capacitate instalată de 3 GW. Adăugarea unei insule energetice artificiale RO-BG ar duce LCOE la 85 EUR/MWh, presupunând că investiția de capital pentru insula energetică este împărțită în mod egal între cele două țări. Costurile CAPEX totale alocate României într-un proiect de insulă energetică RO-BG, inclusiv parcurile eoliene offshore de 3GW, ar fi de 8,4 miliarde EUR (810 milioane EUR reprezentând partea României din insula energetică RO-BG), în timp ce producția anuală de energie rezultată este estimată la 9,8 TWh”, arată calculele EPG.

Autorii analizei arată că, pe lângă importanța pentru aprovizionarea cu energie și reziliența energetică, implementarea eoliană offshore aduce beneficii socio-economice prin crearea de locuri de muncă în domeniul fabricării, construcției și operării și întreținerii (O&M) a proiectelor, cu un efect multiplicator asupra altor sectoare – inclusiv o concentrare semnificativă în Portul Constanța. Pe GW de putere instalată, energia eoliană offshore din Europa generează 2,1 miliarde de euro. Prin urmare, 3GW de energie eoliană offshore instalată în România ar genera 6,3 miliarde de euro, 2,6% din PIB (2021). Acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la un total de 22.000 de noi angajați FTE (20.000 în faza de capital și 1.800 pentru O&M), cu 15.500 de noi locuri de muncă directe la nivel local, presupunând că România ar atrage investitori în fabricarea componentelor turbinelor eoliene și în construcția, instalarea și, respectiv, echilibrarea instalațiilor.

Există însă o serie de impedimente. Stabilirea unor cadre legislative și fiscale adecvate pentru dezvoltarea eoliană offshore este de o importanță critică, mai ales în prezent, la începutul implementării masive a capacităților eoliene offshore la nivel mondial, spun autorii studiului. Aceștia menționează că o discuție condusă de UE cu privire la viitorul dezvoltării offshore în Marea Neagră ar facilita procesul pentru cele două state membre (România și Bulgaria), precum și pentru partenerii din afara UE. De asemenea, ar promova discuțiile și investițiile în insulele energetice, precum și potențialele interconexiuni pe distanțe lungi.

Raportul propune o combinație între un model centralizat, condus de stat, și un proces de dezvoltare a siturilor, deschis, condus de investitori, cu scopul de a valorifica avantajele menționate, reducând în același timp dezavantajele și riscurile asociate pentru investitori. Ca o condiție prealabilă și ca o regulă pentru o planificare și o dezvoltare de succes, un dialog consecvent și continuu între autoritățile de stat și investitorii privați este esențial, încă din primele etape.

Raportul integral poate fi consultat AICI