Pachetul de consolidare fiscală aprobat recent de guvernul României pare suficient de puternic pentru a evita pierderea ratingului de investiții, dacă guvernul rămâne pe calea consolidării, subliniază un raport Erste.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Acesta arată că România, alături de Ungaria și Polonia, se confruntă anul acesta cu un derapaj fiscal destul de substanțial comparativ cu țintele lor fiscale inițiale.
În Ungaria și România, acesta este parțial ciclic (ambele economii au performanțe sub potențial), în timp ce în Polonia este cauzat de începutul întârziat al consolidării din cauza alegerilor prezidențiale repetate.
România a evitat retrogradarea ratingului odată ce a devenit clar că s-a urmat consolidarea fiscală, iar deficitul bugetar va fi redus în anii următori. Pentru moment, ratingul de investiții a fost salvat, dar perspectivele negative persistă, sugerând că există puțin spațiu pentru orice derapaj fiscal major, mai arată Erste.
Anul viitor, relaxare monetară este așteptată cu o probabilitate ridicată în România, dar și în Polonia și Serbia. În România, Erste se așteaptă ca relaxarea monetară să înceapă odată ce există mai multă claritate cu privire la evoluția inflației.
„Eforturile recente de consolidare fiscală s-au dovedit suficiente pentru a păstra ratingul suveran de investiții al României. Toate cele trei agenții de rating au confirmat recent statutul de investment grade. Este necesară acum o anumită îmbunătățire a indicatorilor fiscali și ai datoriei pentru a readuce perspectiva la stabilă. Depășirea incertitudinilor politice pe termen scurt ar putea aduce o ușurare pieței obligațiunilor spre finalul anului, mai ales dacă comunicarea BNR se va orienta către un ton mai dovish (BNR ar putea da semnale că nu va mai fi atât de dură cu dobânzile și că ia în calcul să le reducă, dacă situația o permite, n.r.)”, arată analistul BCR Vlad Ioniță.
Ținta de deficit revizuită în creștere
România a revizuit ținta de deficit bugetar pentru 2025 în creștere la 8,4% din PIB (în termeni cash), de la 7% bugetat inițial. Având în vedere că anul trecut deficitul a fost mai mare în termeni ESA, decalajul din acest an ar putea ajunge ușor mai mic decât cifra cash, arată Erste.
Revizuirea bugetului evidențiază că veniturile au fost supraestimate în planul inițial, în special colectările din TVA. În pofida majorării cotei de TVA implementate în august (veniturile mai mari din creșterea TVA se vor vedea probabil din septembrie), veniturile proiectate din TVA pentru an au fost revizuite în jos cu aproximativ 2 miliarde RON.
Pe partea de cheltuieli, fonduri suplimentare au fost alocate pentru plăți de dobânzi, investiții publice și pensii. Impactul fiscal al măsurilor introduse anul acesta este estimat la aproximativ 0,6 puncte procentuale din PIB.
Nevoi de împrumut mai ridicate
În concordanță cu revizuirea în sus a țintei de deficit pentru acest an, necesarul brut de finanțare a fost, de asemenea, ajustat în creștere – de la 232 miliarde RON inițial la 259 miliarde RON, amintește Erste. La scurt timp după anunțarea țintei mai mari de deficit, Ministerul Finanțelor a accesat piețele internaționale pentru a patra oară în acest an, emițând 4 miliarde EUR și răscumpărând în total 1 miliard EUR de eurobonduri cu scadență în 2026, rezultând un împrumut net de 3 miliarde EUR.
Până acum, aproximativ 92% din emisiunea brută de anul acesta a fost finalizată. Potrivit declarațiilor publice ale oficialilor guvernamentali, ținta de deficit bugetar pentru 2026 este așteptată să se situeze între 6,0% și 6,5% din PIB. Cu toate acestea, Erste anticipează necesități de împrumut ușor mai mari, având în vedere un profil de rambursare mai puțin favorabil.
Incertitudinea va persista în 2026
Potrivit declarațiilor publice ale oficialilor guvernamentali, ținta de deficit bugetar pentru 2026 este așteptată să fie între 6,0% și 6,5% din PIB. Cu toate acestea, banca anticipează necesități de împrumut ușor mai mari, având în vedere un profil de rambursare mai puțin favorabil.
Din cauza majorărilor taxelor indirecte, Erste prognozează o inflație totală de 9,7% an la an până la sfârșitul anului. Cu economia așteptată să se extindă mult sub potențial pentru al doilea an consecutiv și cu consolidarea fiscală adăugând riscuri negative pentru creșterea economică, banca centrală va fi probabil dispusă să ignore șocurile inflaționiste din partea ofertei odată ce traiectoria inflației intră pe o pantă fermă descendentă.
Erste vede o dobândă-cheie neschimbată cel puțin până la ședința din februarie 2026 și un total de reduceri de 150 puncte de bază anul viitor.
Riscurile de downgrade rămân, deși mai puțin amenințătoare
Odată ce șocul alegerilor s-a estompat, randamentele obligațiunilor românești au scăzut treptat, deoarece riscul unei retrogradări de rating a devenit treptat o problemă mai mică. Eforturile de consolidare fiscală anunțate recent s-au dovedit suficiente cel puțin pentru viitorul apropiat pentru a păstra statutul de investment grade al României, arată Erste.
Însă banca susține că unele riscuri persistă, mai ales deoarece stabilitatea politică a fost evidențiată ca unul dintre elementele-cheie pe care agențiile de rating le iau în considerare atunci când iau decizii. Va fi nevoie de timp pentru orice discuție privind readucerea perspectivei la stabilă, îmbunătățirea execuției bugetare și dinamica datoriei fiind considerate cruciale.
Raportul datorie în PIB
Banca consideră că orice discuție privind o posibilă schimbare a perspectivei înapoi la stabilă va necesita o îmbunătățire a indicatorilor fiscali. Raportul datorie/PIB este unul dintre cei mai importanți indicatori atât pentru piețe, cât și pentru agențiile de rating. România a convenit cu Comisia Europeană asupra unui plan de ajustare fiscală pe mai mulți ani pentru a aduce deficitul bugetar la pragul de 3%. Acest lucru, la rândul său, ar trebui să stabilizeze raportul datorie/PIB, care a crescut într-un ritm accelerat în ultimii câțiva ani. O abordare cantitativă privind traiectoria datoriei arată că, după o perioadă de ajustare de șase ani, stabilizarea ar putea fi atinsă în jurul anilor 2028-29, cu raportul datorie/PIB atingând un vârf de aproximativ 67-68% și coborând treptat ulterior într-un scenariu fără schimbări de politică. Pentru a atinge excedentul primar necesar stabilizării datoriei, este necesară o ajustare fiscală de peste 8 puncte procentuale în perioada de ajustare de șase ani.