Numărul utilizatorilor de Internet, la nivel global, a ajuns la aproape cinci miliarde, în ultimii 30 de ani, dar este nevoie în continuare de investiţii pentru ca o treime din populaţia globului, rămasă în offline, să devină conectată, relevă raportul “Global Connectivity 2022”, întocmit de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU), publicat în marja Conferinţei Plenipotenţiarilor a ITU (PP-22), ce are loc la Bucureşti, în această perioadă, informează Agerpres. Raportul arată că finanţarea accesului universal în bandă largă în ţările în curs de dezvoltare, în următorul deceniu, va costa între 0,62 trilioane de dolari (utitilizând 4G) şi 1,1 trilioane de dolari, folosind 5G Non-Standalone (NSA).
“În cei 30 de ani de la crearea Sectorului de Dezvoltare a Telecomunicaţiilor ITU, în 1992, numărul utilizatorilor de Internet a crescut de la câteva milioane la aproape cinci miliarde. Această tendinţă a permis o transformare digitală care a fost şi este, transformând societăţile şi economiile noastre. Cu toate acestea, potenţialul internetului pentru binele social şi economic rămâne în mare parte neexploatat: o treime din populaţia globului (2,9 miliarde de oameni) rămâne offline şi mulţi utilizatori se bucură doar de conectivitate de bază. Conectivitatea universală şi semnificativă – definită ca posibilitatea unei experienţe online sigure, satisfăcătoare, îmbogăţită, productivă şi accesibilă pentru toată lumea – a devenit noul imperativ pentru Deceniul de Acţiune 2020-2030 pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)”, se menţionează în documentul ITU.
Raportul de specialitate arată, totodată, că finanţarea accesului universal în bandă largă în ţările în curs de dezvoltare, în următorul deceniu, va costa între 0,62 trilioane de dolari (utitilizând 4G) şi 1,1 trilioane de dolari, folosind 5G Non-Standalone (NSA).
În acest sens, realizatorii documentului de specialitate amintesc de Giga, iniţiativă comunitară, dezvoltată de ITU şi de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), care urmăreşte să conecteze fiecare şcoală la Internet.
“În timp ce urmăreşte să se asigure că fiecare copil are acces online, Giga creează, de asemenea, o platformă pentru infrastructură pentru a conecta comunitatea locală şi rezidenţii săi la internet. Giga a creat o hartă în timp real a conectivităţii şcolilor pentru a identifica cererea şi a măsura progresul. Acesta recomandă cele mai bune mijloace tehnice pentru a ajunge la acele şcoli şi parteneri cu industria şi guvernele în dezvoltarea modelelor de finanţare a conectivităţii. Giga propune o obligaţiune de conectare în valoare de 5 miliarde de dolari pentru investiţii în infrastructură, susţinută de granturi de la guverne şi fundaţii private”, se notează în raport.
În viziunea experţilor, conectivitatea universală oferă oportunităţi semnificative de dezvoltare, în special în zonele rurale şi pentru grupurile vulnerabile, însă cu toate acestea multe zone rămân nedeservite sau insuficient deservite.
“Modelele actuale de investiţii pentru conectivitate în bandă largă sunt din ce în ce mai puţin viabile din punct de vedere comercial pentru zonele neacoperite, datorită costului ridicat de implementare şi a cererii scăzute. Politica şi reglementarea pot micşora decalajul de conectivitate într-o oarecare măsură prin înlăturarea obstacolelor din calea implementării şi creşterea cererii de bandă largă – dar acestea sunt atât inadecvate, cât şi prea lente în a răspunde nevoii urgente de a reduce decalajul. Sunt necesare trei elemente, susţinute de toţi participanţii pe termen lung, pentru a trece rapid către o conectivitate universală şi semnificativă. În primul rând, trebuie să creştem baza de contributori. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că fondurile existente sunt utilizate pe deplin şi eficient. În al treilea rând, trebuie să găsim modele inovatoare de finanţare, finanţare şi investiţii în bandă largă”, reiese din documentul ITU.
România organizează, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie, Conferinţa Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-22).