Raport. Lipsa forței de muncă și creșterea costurilor, în special salariale, cele mai important provocări pentru piața de logistică. 67% dintre companii au în lucru proiecte de creștere a digitalizării

Lipsa forței de muncă a fost principalul factor de risc în sectorul logistic, în anul 2022, la fel ca și în 2022, 47,06% dintre respondenții la un studiu alegând acest risc. Presiunea costurilor, în special cele salariale, și optimizarea acestora, a urmat, arată raportul „Tendinţe în Piaţa de Logistică din România 2022” realizat de Asociaţia Română de Logistică, Smart ID și Zebra.

Studiul relevă că cele mai semnificative costuri operaționale ale unei companii de logistică (84%) constau în costuri pentru salarizare (51%) și transport (33%). Creșterea semnificativă a salariilor este efectul deficitului forței de muncă, dar și al cheltuielilor cu salarizarea forței de muncă importate. Pe de altă parte, costurile de transport au crescut ca urmare a scumpirii tuturor costurilor de funcționare a autovehiculelor, a lipsei de ofertă din piață, din cauza materiilor prime deficitare și, implicit, a întârzierii în livrare.

„Pentru a câștiga cotă de piață, companiile trebuie să adopte digitalizarea. Astfel, eficiența este mult mai mare, iar experiența cu clienții semnificativ îmbunătățită. Este important ca digitalizarea să fie percepută drept un instrument pentru creșterea performanței și nu o soluție, ceea ce face diferența între performanță peste nivelul pieței și aliniere constantă la acesta”, declară Paul Niță, Președinte ARILOG.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Care au fost riscurile și provocările în 2022

Principalul factor de risc în 2022 a fost, ca și în 2021, lipsa forței de muncă – 47,06% dintre respondenți au menționat această îngrijorare. Presiunea costurilor și optimizarea acestora este amenințarea de nivel mediu pe care au resimțit-o în 2022 companiile vizate în studiu – 54,90%.

Implementarea și integrarea tehnologiei reprezintă, de asemenea, un procent important în preocupările respondenților (40,20%), pentru că și la acest capitol piața are de suferit din două perspective. În primul rând, cea a clienților, care sunt nepregătiți și nu au competențe pentru implementarea proiectelor în domeniul tehnologiilor sau utilizează soluții bazate pe tehnologii vechi, pentru care suportul este deficitar, iar implementările sunt greoaie. Apoi, din perspectiva companiilor dezvoltatoare, care nu au suficientă forță de muncă specializată pentru a facilita analizele și comunicarea cu compania client și pentru a crește viteza de implementare a proiectelor.

În perspectivă, este îmbucurător că cea mai mare parte a respondenților (73%) recunosc că tehnologia și digitalizarea sunt instrumentele de care au nevoie pentru a face față provocărilor – 67% dintre companii au în lucru proiecte de creștere a digitalizării.

„Luând în considerare nevoia de optimizare a costurilor operaționale și în egala măsură presiunea pe reducerea timpilor de livrare, tot mai mulți logisticieni au înțeles importanța avansului tehnologiei, iar concentrarea pe automatizarea și digitalizarea integrată a proceselor va deschide multiple oportunități în această industrie. Iată că, în prezent, automatizarea și digitalizarea integrată a proceselor reprezintă o preocupare principală pentru cei care caută să își construiască procese cât mai ușor de adaptat contextului pieței în care activează”, precizează Răzvan Drăgoi, Deputy General Manager, Smart ID Technology.

Cei mai importanți factori care împiedică implementarea digitalizării sunt: rezistența la schimbare (aprox. 48%),  înțelegerea redusă a tehnologiilor digitale și a impactului acestora (31,37%), problemele legate de implementare (30,39%) și lipsa de experiență (28,43%).

În ceea ce privește prioritățile pe termen scurt, creșterea eficienței (27%) și optimizarea costurilor (26%) reprezintă principalii stâlpi de susținere, iar soluția pentru îndeplinirea acestor obiective este digitalizarea.

„Digitalizarea rămâne un factor important pentru ca o companie să rămână competitivă la nivel intern și internațional și un răspuns la provocările pentru următorii 3-5 ani. Există de asemenea, un interes pentru reconfigurarea și reorganizarea proceselor de business, care reprezintă o bază pentru creșterea vitezei de livrare și optimizarea costurilor”, declară Florin Lazăr, Territory Account Manager, Zebra Technologies.

Provocările în următorii 3 ani

Optimizarea costurilor (67,65%), schimbările în comportamentul consumatorului (59,80%) și digitalizarea proceselor (56,86%) par a fi cele mai importante provocări pentru perioada următoare.

Proiecția pieței de logistică pentru anul 2025

Schimbările în înaltă tehnologie și în modelele operaționale reprezintă direcțiile principale pentru următorii ani. Restricţiile din orașe și creșterea numărului de livrări determină crearea exponenţială a modelelor noi de “last mile delivery”, prin construirea de noi hub-uri în localităţi, cu operaţiuni de crossdocking real.

Totodată, depozitele nu mai sunt “atât” de specializate, ci operatorii sunt forţaţi să reorganizeze operaţiunile pentru a deveni adevarate soluţii pentru livrările în omnichannel.

Studiul realizat de ARILOG a fost trimis către 335 de persoane – directori generali și directori de departamente ai companiilor din industriile de logistică și transport, producție (FMCG, auto, textile, ambalaje), construcții, farma și retail. Eșantionul a fost de 103 respondenți. Studiul s-a desfășurat în perioada Septembrie – Noiembrie 2022.