Raport. Startup-urile românești au atras investiții de peste 130 milioane de euro, anul trecut/ România, în partea de jos a clasamentului est-european

Investițiile în startup-urile din România au ajuns la 130,7 de milioane de euro, anul trecut, după o creștere de numai 0,8% față de anul precedent, arată cel mai recent raport How To Web despre investițiile de capital în Europa de Est, realizat în parteneriat cu unicornul de origine croată Infobip.

Raportul oferă o perspectiva asupra întregii regiuni și a adunat date din 22 de țări. Concluziile indică un nivel de investiții de 3,9 miliarde de euro, rezultate din 1.286 de runde de finanțare, în 2024.

„Anul 2024 a arătat este că industria trece printr-o schimbare de ciclu—un accent pe frugalitate, devotament și muncă susținută cu toate forțele pentru a rezolva probleme cu adevărat dificile folosind tehnologia. Brutalitatea pieței este un lucru normal: așa a fost întotdeauna, mai ales în etapele incipiente ale startup-urilor. După un an când atât fondatorii, cât și investitorii au pierdut puțină disciplină, putem vedea că în 2024 atenția s-a întors spre metrici și eficiența capitalului. Startup-urile sunt provocatoare și necesită această intensitate pentru a supraviețui și a prospera, iar cele mai bune companii au întotdeauna o disciplină de muncă remarcabilă”, a declarat Alexandru Agatinei, CEO al How to Web.

România se regăsește spre coada clasamentului din perspectiva acestor sume atrase, comparativ cu vecinii din regiune. Clasamentul este condus de startup-urile din Turcia, cu 1,01 miliarde de euro atrase, urmată de Polonia, cu 592,1 milioane de euro, Grecia cu 536,6 milioane de euro, Republica Cehă cu 426 milioane de euro, Lituania cu 367 milioane de euro și Estonia cu 342,3 milioane de euro. România și Slovacia se află pe locuri mai de la coadă, cu 130,7 milioane de euro, respectiv 129,8 milioane de euro atrase, fiind urmate doar de Cipru, Bulgaria, Ungaria, Croația, Ucraina și Letonia, cu sume considerabil mai mici.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Însă România s-a remarcat prin faptul că numărul tranzacțiilor a crescut semnificativ și a ajuns la 80, o majorare de 31,1% de la 61 de tranzacții anul precedent. Totuși, asta înseamnă doar că mai multe startup-uri au atras mai puțini bani de fiecare. De exemplu, doar finanțarea de tip serie C a FintechOS, în valoare de 54 de milioane de euro, reprezintă 41,3%, aproape jumătate din volumul total al investițiilor din 2024.

Totuși, pentru a pune lucrurile în perspectivă, volumul total al investițiilor din 2024 a crescut de 16 ori în comparație cu cele 8,2 milioane de euro din 2017.

Totodată, potrivit analizei, în mod similar tendinței regionale, o parte semnificativă a investițiilor în startup-uri românești s-a concentrat pe runde de finanțare de Serie A și B, ceea ce indică o încredere sporită în companiile cu modele de business deja validate. Rundele de follow-on au contribuit semnificativ la volumul total de investiții în România.

Topul finanțărilor

Topul finanțărilor atrase de startup-uri din România în 2024 este următorul:

• FintechOS – 54 milioane de euro, etapă, investitori: Bek Ventures, BlackRock, Cipio Partners, Gapminder VC, Molten Ventures, OTB Ventures
• Leanpay – 10 milioane de euro, seria B, investitori: Catalyst România, BlackPeak Capital
• dotLumen – 5 milioane de euro, seria B, investitori: Catalyst România, European Innovation Council Fund, Tigrim Capital din Suedia, Seedblink
• MOOV Leasing – 5 milioane de euro, seed, investitori: TBA

Așadar, FintechOS a fost capul de afiș, ajungând acum la seria C cu cele 54 de milioane de euro ale sale. Călătoria BibleChat, care a devenit în ultimele 12 luni startup-ul cu cea mai rapidă creștere din Europa în faza incipientă, a arătat că drumul pentru și mai multe companii născute în România către etapa de scalare nu este doar un traseu.

Contribuind cu 87,7% la volumul total strâns de startup-urile născute în România, primele 20 de tranzacții au însumat 114,6 milioane de euro în 2024 și au fost strânse de următoarele companii (în ordinea descrescătoare a strângerii totale de fonduri realizate în 2024): FintechOS (54 milioane de euro), Leanpay (10 milioane de euro), dotLumen (5 milioane de euro), MOOV Leasing (5 milioane de euro), oferte anonime (3,7 milioane de euro), Blindspot (3,2 milioane de euro), Filmchain (3 milioane de euro), Ogre AI (3 milioane de euro), Frisbo (2,9 milioane de euro), Pago (2,2 milioane de euro), Adapta Robotics (2 milioane de euro), Bright Spaces (1,9 milioane de euro), Sessions (1,9 milioane de euro), Genezio (1,8 milioane de euro), inki.tech (1,6 milioane de euro), Footprints (1,6 milioane de euro), Swisspod (1,6 milioane de euro) și MixRift (1,4 milioane de euro).

De asemenea, raportul evidențiază o diversificare a sectoarelor care atrag investiții în România, cu o prezență importantă a startup-urilor de Fintech, Deeptech și Big Data.

Aceste companii se adresează următoarelor industrii (în ordinea descrescătoare a volumului total obținut): Finanțe (66,2 milioane EUR), Deeptech (6,8 milioane EUR), Big Data (6,5 milioane EUR), bunăstare (5,4 milioane EUR), automobile (5,0 milioane EUR), marketing (4,8 milioane EUR), comerț electronic (4,5 milioane EUR), resurse umane (3,7 milioane EUR), divertisment (7,7 milioane EUR), divertisment (7,7 milioane EUR). 7 milioane EUR), divertisment (3 milioane EUR), robotică (2 milioane EUR), imobiliare (1,9 milioane EUR), instrumente de productivitate (1,9 milioane EUR), transport (1,6 milioane EUR) și jocuri (1,4 milioane EUR).

Ca în cazul fiecărui startup născut în Europa de Est sau la nivel global, timpul va spune dacă acesta se va lupta să supraviețuiască sau se va transforma într-o stea în ascensiune. Se pare că România are o pleiadă de fondatori care pe parcursul anului au strâns runde promițătoare (în ordinea descrescătoare a strângerii lor totale de fonduri realizate în 2024): Parol (1,2 milioane de euro), Youni (1 milion de euro), Fagura (0,9 milioane de euro), DesignVerse (0,8 milioane de euro), Jobful (0,6 milioane de euro), Vestinda (0,5 milioane de euro), FieldOS (0,5 milioane de euro), Questo (0,4 milioane de euro) și altele.

De unde vine capitalul

Startup-urile născute în România intră din ce în ce mai mult în portofoliile fondurilor regionale și internaționale de capital. Volumul total al investițiilor realizate în 2024 de către un mix de fonduri de capital locale și regionale sau internaționale în startup-uri născute în România a atins volumul de 93,5 milioane de euro, în creștere cu 12,9% față de 82,8 milioane de euro în 2023.

Volumul tranzacțiilor care au fost realizate exclusiv cu capital de nivel național a atins un vârf în 2021, cu 43,5 milioane de euro și, respectiv, 67 de tranzacții. Această schimbare de dinamică a avut loc în timp ce volumul tranzacțiilor realizate exclusiv cu capital internațional a scăzut cu 36,8%, ajungând la doar 18,4 milioane de euro față de volumul de 29,1 milioane de euro înregistrat în anul precedent.