Soldați letoni la un exercițiu NATO. (Sursa foto: Wikimedia)
UE ar trebui să cheltuiască o cincime din bugetul său comun pentru securitate și pregătirea pentru situații de criză, deoarece intră într-o perioadă de risc crescut din cauza tensiunilor geopolitice și a schimbărilor climatice, a avertizat fostul președinte al Finlandei într-un raport istoric privind apărarea blocului, scrie Financial Times.
Bruxelles-ul l-a însărcinat pe Sauli Niinistö la începutul acestui an să evalueze nevoile de securitate ale UE ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a amenințărilor hibride ale Moscovei și a intensificării dezastrelor naturale.
„Sarcina definitorie astăzi este să ne asigurăm că suntem capabili să oferim securitate europenilor, fiind pregătiți pentru toate riscurile, iar amploarea riscurilor este uriașă”, a declarat Niinistö miercuri, la prezentarea raportului care identifică tensiunile geopolitice și schimbările climatice drept cele mai mari două amenințări pentru continent.
În raportul său, Niinistö recomandă ca „cel puțin 20 % din bugetul total al UE să contribuie la securitatea UE și la pregătirea pentru situații de criză”. Bugetul actual, care este valabil până în 2027, se ridică la 1,2 miliarde de euro, adică aproximativ 1 % din PIB-ul UE.
Concluziile sale au fost prezentate înaintea negocierilor tensionate cu privire la următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar, guvernele aflate în criză de bani fiind deja reticente în a acorda mai mulți bani Bruxelles-ului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, a reiterat apelul adresat guvernelor UE de a-și spori gradul de pregătire în fața agresiunii ruse.
„Războiul lui Putin împotriva Ucrainei este cea mai mare amenințare la adresa securității noastre … așa că trebuie să ne intensificăm eforturile, știind că pregătirea pentru ce este mai rău poate ajuta la prevenirea celor mai rele evenimente”, a declarat von der Leyen.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă în urma alegerilor prezidențiale americane de săptămâna viitoare crește și mai mult presiunea asupra guvernelor europene pentru a-și crește cheltuielile pentru apărare. Trump a amenințat aliații NATO că îi va lăsa la mila Rusiei dacă nu îndeplinesc obiectivul alianței de a cheltui 2 % din PIB pentru apărare.
În timpul președinției lui Niinistö, Finlanda a renunțat la politica sa îndelungată de neutralitate după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina și a aderat la NATO. Al doilea și ultimul său mandat s-a încheiat în aprilie.
Fostul președinte finlandez a declarat că UE trebuie să își majoreze cheltuielile comune pentru apărare, menționând că „volumul total al fondurilor UE comparativ cu bugetele naționale este insuficient pentru a avea un impact real asupra pieței apărării”.
Niinistö a recomandat ca cetățenii europeni să fie pregătiți să facă provizii de bunuri care să reziste cel puțin 72 de ore.
El a pledat, de asemenea, pentru investiții private în sectorul apărării și pentru modificarea mandatului Băncii Europene de Investiții pentru a-i permite să investească în acest domeniu. Fondurile UE destinate competitivității ar putea fi alocate ținând cont de nevoile de securitate, a spus el.
Dar Niinistö nu a recomandat o nouă datorie comună a UE pentru apărare – un lucru pe care state membre precum Franța l-au susținut, dar de care țări conservatoare din punct de vedere fiscal precum Țările de Jos și Germania sunt reticente.
Von der Leyen a propus la începutul acestui an utilizarea fondurilor UE pentru a stimula industria europeană de apărare și pentru a achiziționa în comun arme, reproducând programul de achiziții de vaccinuri Covid-19, însă state membre precum Germania au fost reticente în a susține această idee.
Miercuri, von der Leyen a declarat că fondurile suplimentare pentru apărare ar trebui să provină fie din contribuțiile statelor membre, fie prin crearea de noi fluxuri de venituri proprii pentru buget. „Într-unul dintre aceste două elemente, trebuie să decidem cum mergem mai departe”, a spus ea.
