Sursa foto: pixabay.com
Degradarea râurilor, lacurilor și zonelor umede amenință valoarea lor economică și rolul esențial pe care îl au în asigurarea sănătății planetei, avertizează raportul WWF “The High Cost of Cheap Water”. Lansat pe 16 octombrie 2023, de Ziua Mondială a Hranei, acesta oferă prima estimare realizată vreodată a valorii economice a apei și a ecosistemelor de apă dulce: 58 de trilioane de dolari americani, echivalentul a 60% din PIB-ul global, raportat la anul 2021.
Apa este cea mai prețioasă și totuși cea mai sub evaluată resursă din lume și se află în centrul unei crize globale tot mai mari. Astfel, lipsa apei amenință sănătatea umană și sănătatea planetei, conform WWF.
Din 1970 și până acum, lumea a pierdut o treime din zonele umede rămase, în timp ce populațiile speciilor care trăiesc în ecosisteme de apă dulce a scăzut, în medie, cu 83%. Această tendință dezastruoasă a contribuit la creșterea numărului de oameni care se confruntă cu deficit de apă potabilă și insecuritate alimentară, pentru că râurile și lacurile au secat, poluarea a crescut și sursele de hrană, cum ar fi peștele de apă dulce, s-au diminuat. De asemenea, această tendință exacerbează presiunile economice.
„Apa este una dintre pietrele de temelie pe care se construiește viitorul nostru. Raportul WWF prezintă valoarea uimitoare a apei și a ecosistemelor de apă dulce de la nivel global. Râurile, lacurile și zonele umede sănătoase sunt esențiale pentru securitatea apei și a alimentelor, pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru susținerea biodiversității și oferă valori culturale și spirituale, vitale pentru bunăstarea oamenilor din întreaga lume. Este timpul ca guvernele, companiile și instituțiile financiare să investească în protejarea și restaurarea ecosistemelor noastre de apă dulce, pentru a ne asigura că vom construi un viitor în care apa curge din abundență pentru toți”, a declarat Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International.
Anul trecut, și România a simțit ce înseamnă să nu avem destulă apă pentru nevoile noastre, amintește WWF România. Nu a fost suficientă apă nici pentru agricultură, nici pentru navigație, în unele localități nici pentru consumul populației și nici pentru ecosisteme. Pentru pagubele cauzate de seceta de anul trecut, Fondul de Solidaritate al UE a alocat 33,9 milioane de euro. Perspectivele pentru România nu sunt pozitive. Perioadele secetoase se vor înmulți și acutiza, mai ales în sudul țării (zona de sud a Olteniei a fost declarată „Sahara României” iar suprafața se mărește constant).
Soluțiile pentru această criză sunt oferite de natură. Reconstrucția ecologică, procesul prin care se reface un ecosistem degradat, deteriorat sau distrus, este soluția – dovedită științific și testată în mai multe zone de pe Glob – pe care o propune organizația ecologică WWF.
„Prognozele sunt clare: ne putem aștepta la o reducere de peste o treime a debitelor râurilor, mai ales în sudul țării. Asta înseamnă reducerea cantității de apă disponibilă pentru toți: agricultură, industrie, populație și ecosistemele naturale. A venit momentul, și în România, să ne pregătim să putem face față secetei și inundațiilor. Dar, cu ajutorul naturii, putem găsi soluții la scară largă care, pe termen lung, să aducă mai multe beneficii decât pierderi. Modul în care vom înțelege să protejăm resursele de apă va contribui la securitatea alimentară, prin păstrarea naturii și a serviciilor pe care ni le oferă”, a declarat Camelia Ionescu, managerul departamentului Ape, WWF România Fondul Mondial pentru Natură.
Distrugerea ecosistemelor de apă dulce, combinată cu gestionarea deficitară a apei, a lăsat miliarde de oameni din întreaga lume fără acces la apă potabilă și canalizare, în timp ce riscurile legate de apă pentru întreprinderi și economii sunt în creștere. Până în 2050, aproximativ 46% din PIB-ul global ar putea proveni din zonele care se confruntă cu risc ridicat de apă, față de 10% în prezent.