Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2025: echilibru macro salvat, Moldova unită prin autostradă, un succes de profesionalizare la vârful statului

Cu ocazia Crăciunului, când cu toții suntem mai buni, Economedia face o trecere în revistă a celor mai bune momente din economia românească în 2025.

Anul 2025 nu a fost deloc ușor, din contră: a fost unul dintre anii care ne-au testat cel mai mult reziliența. Presiunea fiscală, dezechilibrele bugetare și incertitudinile politice au dominat agenda publică.

Cu toate acestea, au existat și evoluții solide, unele cu impact structural, altele cu semnificație simbolică.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Vă prezentăm o selecție a momentelor care ne dau speranță pentru 2026 și vă invităm să completăm lista împreună, în comentarii.

Lista nu este exhaustivă.

Echilibrul macroeconomic a fost salvat – încă fragil, dar funcțional

Anul 2025 a început sub semnul unui dezechilibru fiscal sever, după ce România a raportat în 2024 un deficit bugetar de 9,4% din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această situație s-a datorat exclusiv unor guverne care au majorat salarii, pensii și au crescut investiții în context electoral fără să țină cont că cineva va trebui să și plătească factura.

În acest context, riscurile erau majore: pierderea unor sume consistente din fondurile europene și retrogradarea ratingului de țară, pe fondul indisciplinei fiscale prelungite.

La aceste vulnerabilități structurale s-a adăugat, pe parcursul anului, o incertitudine politică semnificativă, generată de alegerile prezidențiale și de perspectiva instalării unui președinte extremist și a unei conduceri percepute drept incompatibile cu angajamentele europene și cu piețele financiare. Această incertitudine a alimentat tensiuni macroeconomice, inclusiv prin riscul retragerii investitorilor internaționali care finanțează deficitul statului român.

Ulterior, situația finanțelor publice s-a dovedit și mai dificilă, odată cu identificarea unor arierate semnificative, supracontractarea fondurilor europene și rigidități structurale ale aparatului de stat, care au limitat capacitatea de ajustare rapidă.

În acest context, autoritățile au optat pentru un pachet dureros de corecție fiscală, care a inclus reduceri de cheltuieli, majorări de taxe și măsuri cu impact direct asupra populației și mediului de afaceri.

Drept urmare, Comisia Europeană a suspendat procedura de deficit excesiv pentru România, iar agențiile de rating au menținut România pe treapta actuală de recomandare de investiții.

Înt-adevăr, ajustarea fiscală a fost costisitoare social și economic, dar a urmărit un obiectiv strategic mai amplu, care a fost atins: România a reușit să evite cele două riscuri majore – pierderea fondurilor europene și retrogradarea ratingului suveran. Agențiile de rating au menținut calificativele țării, iar fluxurile de fonduri europene au continuat, în pofida abaterilor repetate de la disciplina bugetară.

În plus, România a obținut aprobarea PNRR-ului revizuit (în noiembrie 2025), care a salvat miliarde de euro ce riscau să fie pierdute.

Echilibrul macroeconomic rămâne însă fragil. Creșterea economică a fost modestă, sub pragul de 1%, în timp ce inflația s-a menținut la niveluri ridicate, apropiindu-se de 10%. Cu toate acestea, economia a continuat să funcționeze, iar sectorul privat a reușit să susțină activitatea economică într-un context advers.

În aceste condiții, menținerea echilibrului macroeconomic într-un an marcat de riscuri multiple rămâne una dintre puținele vești bune ale anului 2025.

Moldova nu mai este „izolată”

Unul dintre cele mai importante evenimente economice și de infrastructură din 2025 a fost avansul decisiv al autostrăzii A7, care a conectat într-un final regiunea istorică Moldova la rețeaua națională de autostrăzi.

Dincolo de simbolism, impactul este unul profund economic: investiții mai atractive, costuri logistice mai mici, mobilitate crescută a forței de muncă și o șansă reală de reducere a decalajelor regionale.

De exemplu, inclusiv antreprenori români au anunțat investiții în regiune, odată cu inaugurarea de segmente de autostradă.

Grup Șerban Holding a transmis că investește în depozite frigorifice lângă autostrada A7 pentru livrări rapide de legume românești către retail și industrie.

Autostrada Moldovei va tempera uşor preţurile pentru că retailerii vor putea să achiziţioneze marfă din mai multe părţi şi atunci tot sistemul de retail, producţie şi procesare va creşte concurenţial, spunea și Feliciu Paraschiv, Paco Supermarkets, la ZF Live.

În prezent, șoferii pot circula pe circa 196 km de autostradă continuă de la București până la Adjud, pe Autostrada Moldovei A7.

Pentru o regiune istoric subdezvoltată, conectarea prin autostradă reprezintă o schimbare de paradigmă, nu doar un proiect de infrastructură.

Profesionalizarea la vârful statului: Cazul AMEPIP

În 2025, România a reușit, în cele din urmă, să finalizeze cu succes procedura de selecție a conducerii AMEPIP, o super-agenție cu un rol-cheie în guvernanța companiilor de stat, care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri însumate de sute de milioane de euro.

După două proceduri ratate, care puseseră în pericol 330 de milioane de euro fonduri europene din PNRR, autoritățile au abandonat insistența de a promova oameni politici și au acceptat criterii de competență.

Cele trei persoane care conduc AMEPIP sunt persoane care și-au dovedit competența atât la stat, cât și în mediul privat, de-a lungul carierei lor.

Rămâne de văzut ce rezultate vor avea aceștia în fruntea AMEPIP, însă este de marcat că acesta este un exemplu rar, dar relevant, în care presiunea externă și miza financiară au forțat statul să facă ceea ce ar trebui să fie regulă, nu excepție: selectarea unei conduceri profesioniste la vârful unei instituții publice.

„Steagul” românesc pe piețele externe

Capitalul românesc a ieșit mai curajos peste granițe, anul trecut. 2025 poate fi considerat un an al maturizării capitalului românesc, cu tot mai multe companii locale care nu se mai limitează la piața internă.

Printre cele mai relevante exemple:

• Frații Pavăl, fondatorii Dedeman, au cumpărat rețeaua de magazine de bricolaj Praktiker Hellas din Grecia, de la Eurobank.
• Compania românească de IT AROBS a ajuns cu achizițiile în Statele Unite și a preluat controlul firmei americane de consultanță tehnologică Codingscape, într-o tranzacție de 12 milioane de dolari.
• Compania românească AD Auto Total, fondată de antrepreno­rul Mihai Staicu, a cumpărat un distribuitor de piese și accesorii auto din Bulgaria.
• Rețeaua medicală MedLife din România a intrat pe piața din Republica Moldova și a achiziționat All Clinic, un grup cu trei clinici private în țara vecină.
• Compania românească de inginerie și tehnologie Simtel a deschis o filială în Suedia.
• Producătorul român de inputuri organice și furnizor de biotehnologie pentru agricultură Norofert a inaugurat o fabrică de îngrășăminte în Brazilia.
• Compania românească IT Genetics plănuiește extindere în Italia și intrarea pe piețele din Franța și Germania.

Iar exemplele pot continua.

Aceste mișcări confirmă o tendință mai largă: antreprenorii români încep să investească direct în afara României, nu doar să exporte produse sau servicii.

Fabrici noi și extinderi

Numeroase companii au anunțat noi investiții în linii de producție și inaugurarea de fabrici în România, în această toamnă, unele dintre ele făcându-și loc pentru prima dată pe piața locală.

• Grupul german de familie Stihl și-a inaugurat miercuri prima unitate de producție dedicată exclusiv echipamentelor pe acumulatori, la Oradea, o investiție anunțată la 125 de milioane de euro.
• Knauf Insulation România a inaugurat oficial noua fabrică de vată minerală de sticlă din Târnăveni, județul Mureș, realizată cu o investiție anunțată la 140 de milioane de euro, cea mai mare investiție a grupului din regiune.
• Producătorul de componente pentru industria aerospațială Sonaca Aerospace Transilvania, subsidiara locală a grupului belgian Sonaca, și-a extins producția de la Moldovenești, în Cluj, cu o nouă hală, pornind de la trei noi contracte cu Airbus. Producția ar urma să se dubleze, în urma investiției de 40 de milioane de euro.
• Rockwool România, parte a Rockwool Group, a demarat construcția unei noi unități de producție de vată minerală bazaltică la Ariceștii Rahtivani, județul Prahova.
• Grupul Icco și Topanel prin compania Thermotop Technology a inaugurat recent prima fabrica de plăci termoizolante din spumă poliizocianurică (PIR) din România, la Ghimbav, în Brașov.
• Prime Batteries Technology, companie românească, a început lucrările de extindere a fabricii de baterii din România.
• Gigantul american PepsiCo a inaugurat o nouă investiție în România, o linie de îmbuteliere doze la fabrica de băuturi din Dragomirești, o investiție de 8,5 milioane de dolari.
• Compania germană Mercedes-Benz a inaugurat la Sebeș noua linie de asamblare de motoare electrice pentru modelul german GLC full-electric.
• Compania românească de inginerie și tehnologie Simtel a anunțat că Agora Robotics, unde Simtel deține pachetul de control de 51%, va deschide în primul trimestru din 2026 o fabrică la Băicoi, Prahova, unde vor fi produși roboții industriali de curațenie dezvoltați în ultimii ani.
• Gigantul Procter & Gamble a demarat o linie de producție în România, la fabrica de la Urlați din județul Prahova. Compania va produce aici perle parfumate Lenor, aceasta fiind una dintre cele mai recente inovații ale companiei în îngrijirea țesăturilor.

Și aici lista este lungă și poate continua.

Investiții străine în creștere

Datele BNR arată că investițiile directe ale nerezidenților în România au crescut semnificativ în 2025. În perioada ianuarie–octombrie, acestea au însumat 7,237 miliarde de euro, față de 5,625 miliarde de euro în perioada similară din 2024.

Din total:

• 4,967 miliarde de euro au reprezentat participații la capital (inclusiv profit reinvestit),

• 2,27 miliarde de euro au fost credite intragrup.

Creșterea investițiilor străine confirmă faptul că, în pofida problemelor structurale, România rămâne atractivă pentru capitalul internațional, în special datorită pieței, forței de muncă și poziției geografice.

Antreprenori care ne-au dat speranță

În 2025, Economedia a avut alături antreprenori care au demonstrat capacitatea și determinarea de a susține economia românească într-un context dificil.

O parte dintre aceștia au contribuit la semnalarea riscurilor majore și a derapajelor apărute pe parcursul anului, oferind perspective avizate în momentele în care direcția economică a României ridica semne de întrebare.

Alți antreprenori au vorbit deschis despre provocările concrete ale mediului de afaceri, în cadrul noii serii editoriale Economedia „Provocări de antreprenor”, descriind dificultățile, deciziile și adaptările care definesc parcursul antreprenorial.

Ce a fost bun în 2025? Spuneți-ne dumneavoastră

Acestea sunt punctele noastre cardinale pentru un 2025 care ne-a testat limitele, dar ne-a și arătat potențialul.

Într-un an dominat de titluri negative, aceste evoluții arată că economia României are încă resurse de creștere, iar sectorul privat continuă să livreze. Iar economia este, până la urmă, suma deciziilor noastre, ale tuturor.

Ce altceva ați mai adăuga pe harta veștilor bune? Vă așteptăm comentariile mai jos.