Ratingurile Fitch pentru București, Brașov, Oradea și Buzău: BBB minus, cu perspective negative

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale oraşelor Bucureşti, Braşov, Oradea şi Buzău la „BBB minus”’, perspectivele asociate fiind negative, informează un comunicat al agenţiei de evaluare financiară citat de Agerpres.

Decizia vine după ce, luna trecută, Fitch a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiţii).

Confirmarea ratingurilor Bucureştiului reflectă opinia nemodificată a Fitch potrivit căreia pe termen mediu performanţa operaţională şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu a altor oraşe care beneficiază de un calificativ „BBB minus”, în pofida unei aşteptate scăderi a activităţii economice provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României la „bbb plus”, în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României (rating „BBB minus” / perspectivă negativă). Bucureştiul este expus la riscul de refinanţare, există trei emisiuni de obligaţiuni (de 555 milioane de lei fiecare), care vor avea scadenţa în 2022, 2025, 2028 şi un împrumut de 555 milioane de lei cu scadenţa în 2023. Împrumutul a fost acordat în aprilie 2020 de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a refinanţa datoria ajunsă la scadenţă. Încetinirea economică cauzată de pandemie ar putea continua să ducă la discrepanţe între cheltuielile şi veniturile operaţionale, slăbind şi mai mult rezultatele operaţionale ale oraşului în 2021. Bilanţul operaţional al Bucureştiului a scăzut la 718 milioane de lei în 2020, sau 17% din venitul operaţional, de la 880 milioane de lei în 2019, şi este sub media de 750 milioane de lei din perioada 2016 – 2019. Fitch se aşteaptă ca bilanţul operaţional să se reducă şi mai mult în 2021, înainte de a se îmbunătăţi moderat în perioada 2022 – 2025, iar datoria ajustată să depăşească 4,3 miliarde de lei la finalul lui 2025, de la 3,2 miliarde de lei la finalul lui 2020. Bucureştiul este responsabil de peste 20% din economia ţării, iar nivelul local de bogăţie este de peste trei ori mai ridicat decât media naţională. Ratingul Bucureştiului este limitat de ratingul suveran al României. În opinia agenţiei de evaluare financiară, profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României „bbb plus” reflectă o combinaţie între nivelul mediu redus al profilului de risc şi o evaluare a sustenabilităţii datoriei la „aa”.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al Braşovului la „bbb plus”, reflectând o combinaţie între nivelul mediu redus al profilului de risc şi o evaluare a sustenabilităţii datoriei la „aa”, în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României, ratingurile oraşului fiind limitate de cele ale României.
Braşovul este reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul Braşov, şi avea 289.502 locuitori la 1 ianuarie 2020, fiind al şaptelea mare oraş din România.

În cazul municipiului Oradea, Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al municipiului la „bbb plus”, în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României, ratingurile oraşului fiind limitate de cele ale României. Oradea (cu aproximativ 196.000 de locuitori) este capitala judeţului Bihor, din nord-vestul României. Economia oraşului este mai puţin dependentă de ciclul economic decât alte oraşe industrializate. Oraşul şi-a diversificat profilul economic şi a înfiinţat un parc industrial, care a devenit cel mai mare angajator al oraşului, în urma investiţiilor private de peste 300 milioane de euro şi a celor publice de 25 milioane de euro. În pofida unei economii mai slabe în 2020-2021, din cauza impactului pandemiei, Oradea încă arată un profil financiar solid, sustenabilitatea datoriei rămânând în categoria „aa”. Rezultatele din 2020 sprijină rezilienţa fiscală a oraşului la şocuri, dar această evaluare ar putea fi revizuită în scădere în cazul în care scăderea activităţii economice pe plan global va dura mai mult decât se estima, avertizează Fitch.

În cazul municipiului Buzău, confirmarea ratingurilor reflectă opinia Fitch că performanţa operaţională şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu a altor oraşe care beneficiază de un calificativ „BBB minus” pe termen mediu, în pofida unei aşteptate scăderi a activităţii economice provocate de pandemie. Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al municipiului la „bbb minus”, în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României, ratingurile oraşului fiind limitate de cele ale României.
Cu o populaţie de peste 133.000 de locuitori, Buzăul este situat în regiunea Muntenia şi este un nod de cale ferată în sud-estul României, legând Bucureştiul de Moldova şi Transilvania de litoralul Mării Negre. Economia oraşului este împărţită între agricultură şi industrie. Comparativ cu alte oraşe care beneficiază de rating din partea Fitch (Braşov şi Bucureşti), oraşul are un ritm de creştere mai lent, ceea ce e de aşteptat ţinând cont că este situat într-o regiune mai puţin dezvoltată a României, apreciază Fitch.